Stela Grigoraş: ”Sistemul de pensii trebuie să-şi redobândească lucrul cel mai important – încrederea oamenilor”

 

Interviu cu ministrul Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, Stela Grigoraş

 

– Dnă ministră, scenariul final al reformării sistemului de pensii este deja gata?

– Reforma sistemului de pensii, a cărei concepţie a fost aprobată de guvern în au­gust, va demara în termen, adică pe 1 ianuarie 2017. În prezent, ministerul desfăşoară ulti­mele acţiuni de pregătire. A fost elaborat şi proiectul legii care urmează să atingă în mod eşalonat obiectivele de bază ale reformei. Respectivele obiective sunt polivalente, dar totodată reunite de acelaşi scop – asigurarea sustenabilităţii financiare, majorarea pensii­lor şi, drept urmare, redobândirea încrederii oamenilor în sistemul de pensii. Bineînţeles, nu este un scop simplu, atingerea acestuia va necesita timp. Numai de alegerea modelului optim, care va lua în consideraţie responsa­bilitatea socială, aportul fiecărui cetăţean şi condiţiile egale de pensionare, depinde par­ticiparea plenară şi stabilitatea protecţiei şi asigurării cu pensii a populaţiei. La modul ideal, dacă toate aceste lucruri vor fi făcute corect, fiecare persoană va putea să-şi plani­fice în mod independent bătrâneţea, pentru ca pensia să-i asigure o viaţă decentă.

 

– Mai mulţi experţi pun la îndoia­lă oportunitatea acestor schimbări radicale în perioada în care econo­mia ţării se află în criză. Poate ar fi cazul să aşteptăm vremuri mai bune?

– Nu mai putem aştepta. Politicienii au reţinut prea mult începerea reformelor, fără să-şi dea seama că rezultatele pozitive într-un final vor cântări mai greu decât aceste măsuri nepopulare. Dacă, acum câţiva ani, situaţia mai putea fi tolerată, cu toate că ex­perţii de pe atunci ne avertizau despre urmă­rile inevitabile, acum situaţia sistemului de pensii se va agrava în mod catastrofal, dacă  nu vom lua de urgenţă măsurile de rigoare. Da, acestea nu vor fi populare, deoarece pre­văd inclusiv majorarea vârstei de pensionare şi noi nu am învăţat să folosim integral po­tenţialul profesional al oamenilor în vârstă. Iată de ce în mediul experţilor din ţară şi din străinătate, al partenerilor sociali ai guver­nului, în cadrul grupului de lucru, a fost găsit un consens privind modalităţile de atenuare a impactului negativ şi ameliorare sistemică a asigurării cu pensii.

 

– Cheltuielile pentru plata pensiilor se reduc cu fiece an, constituind circa 7% din PIB. Astfel, sistemul existent întâmpină tot mai multe greutăţi în asigurarea unei pensii decente. Care sunt factorii care au impact asupra sistemului moldovenesc de pensii?

– Sistemul de pensii se află în stare de de­ficit financiar permanent, cu tendinţa agra­vării acestuia în viitorul apropiat. Acest lu­cru este determinat în special de reducerea numărului de contribuabili ai bugetului de asigurări sociale de stat, de condiţiile inegale de calculare a pensiei. Unificarea condiţiilor de pensionare pentru diverse categorii de  contribuabili decurge foarte anevoios. Diver­se condiţii speciale creează inegalităţi între contribuţiile în sistem şi garanţiile de pro­tecţie socială. Actuala formulă de calculare a pensiilor nu ţine cont de legătura reciprocă dintre aceste două componente și astfel nu stimulează participarea la acest sistem soli­dar. Mărimea venitului asigurat, care are un rol cardinal în procesul de calculare a pensi­ei, nu a fost actualizată din anul 1998, când a fost stabilit raportul dintre valoarea venitului asigurat al contribuabilului şi viitoarea lui pensie. De atunci, salariul mediu a crescut, iar venitul asigurat s-a devalorizat.

 

– În afară de aceasta, de la un timp au fost introduse limite la mări­mea contribuţiilor individuale. Din aceste motive, în buget nu au ajuns contribuţiile integrale  din salariile mari… Ce factori au mai contribuit la agravarea deficitului sistemului?

– Limitele stabilite pentru cota maximă a contribuţiilor individuale au influenţat de asemenea în mod artificial cota venitului asigurat al viitoarei pensii. Economia de for­ţe şi mijloace la acea etapă a fost justificată. Disciplina financiară a contribuabililor lăsa mult de dorit. Administrarea sistemului era foarte anevoioasă, astfel că din 2009 carac­terul obligatoriu al contribuţiilor fixe pentru deţinătorii de terenuri agricole a fost anulată şi trecută la regim de plăţi „benevole”, lucru care a redus numărul participanţilor cu 200 de mii. Însă acest lucru nu a redus şi numărul beneficiarilor sistemului…

Sistemele aparte de pensionare pentru co­laboratorii departamentelor de forţă reduc şi ele numărul contribuabililor sistemului public de asigurări sociale. Un alt factor de­stabilizator este inechitatea la capitolul coe­ficientul de înlocuire. În cazul aleșilor popo­rului, al membrilor de Guvern, judecătorilor, procurorilor constituie de la 40 la 80 la sută din salariu, pe când în cazul unor pensionari „simpli” este egal cu circa 26 la sută. În plus, pensiile de care beneficiază femeile sunt mai mici (în medie, cu 25 la sută), lucru care se în­tâmplă din cauza moratoriului instituit pen­tru majorarea stagiului de cotizare de care au nevoie femeile pentru a se pensiona.

 

– Lipsa de perspicacitate și erorile de administrare „fac casă comună” cu motivele obiective?

– Da. Pentru un sistem stabil de pensii, este necesar să menținem raportul între plă­titori și beneficiari, cel puțin, la nivelul de 2/1. Astfel, în 2014, acest raport s-a redus până la 1,24/1, iar peste câțiva ani acesta va fi și mai mic. Deficitul în creștere din sistemul de asigurări sociale este cauzat de majorarea numărului de pensionari în urma îmbătrâ­nirii populației, care se produce în paralel cu reducerea natalității. Creșterea speranței de viață care este așteptată pe parcursul ur­mătorilor ani se va solda cu sporirea cotei populației cu vârsta de peste 64 de ani – cota respectivă se va majora de mai bine de două ori. Presiunea asupra sistemului de pensii este provocată și de nivelul înalt de angajare informală (22%), și de migrarea populației apte de muncă. Exodul populației apte de muncă, plata salariilor „în plic”, alături de la­cunele de sistem, se vor solda în câțiva ani cu niște dezechilibre structurale atât de mari, încât sistemul mu va mai reuși să facă față poverii în creștere.

 

 

– Ce măsuri ar putea să aducă sis­temul de pensii din Moldova la nor­malitate? Cum se va modifica for­mula de calculare a pensiilor? 

– Considerăm că mai multe măsuri urgen­te ne vor permite să eficientizăm sistemul ac­tual de pensii. Este vorba despre revizuirea formulei de calculare a pensiei, pentru a re­stabili legătura dintre contribuții și viitoarea pensie, majorarea vârstei de pensionare şi egalarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi. Punem accent, în primul rând, pe eliminarea inegalităţilor şi pe sporirea nive­lului garanţiilor sociale oferite populaţiei.

Pentru a elimina inegalităţile, vom propu­ne egalarea treptată a condiţiilor de calcula­re a pensiilor în baza principiului prioritar şi anume, nivelul pensiei urmează să cores­pundă cu volumul contribuţiilor individuale la fondul de pensii. Respectiv, şi coeficientul de înlocuire pentru diferite categorii de sa­lariaţi va fi echilibrat şi „adus” la nivelul de 40 la sută din salariu. În afară de indexarea anuală, care va proteja sută la sută pensiona­rul de impactul inflaţiei, a mai fost propusă actualizarea venitului asigurat şi introdu­cerea unei părţi adiţionale, adică partea de bază a pensiei, în mărime de circa 200 de lei, pentru pensionari ale căror pensii nu ating minimul de subzistenţă.

Formula de actualizare a venitului asigu­rat va ține cont de creșterea salariului mediu în economie începând cu anul 1998, fiind vorba de creșterea totală de 100%. Avem de efectuat un volum mare de lucru pentru a recalcula toate pensiile achitate. Mai mult, actualizarea anuală se va referi și la pensio­narii care lucrează și care, de asemenea, vor rămâne în calitate de participanți la sistemul de asigurări sociale obligatorii. În cazul pen­sionarilor noi, venitul asigurat va fi actuali­zat la momentul stabilirii și calculării pensi­ilor. În acest fel, valoarea totală a pensiilor va crește.

 

– Ce factori ar trebui să sporească stabilitatea financiară a sistemului de pensii pentru ca acesta să poată asigura creșterea pensiilor? 

– Majorarea treptată a vârstei de pensi­onare pentru femei și bărbați și majorarea stagiului de cotizare până la 35 de ani vor permite să reducem povara asupra sistemu­lui de pensii. Vârsta de pensionare va fi ma­jorată pe etape – cu șase luni în fiecare an. De asemenea, va crește și stabilitatea finan­ciară a sistemului de pensii. Acest obiectiv va fi atins prin participarea obligatorie a tuturor cetățenilor care beneficiază de venituri indi­ferent de sfera de activitate, inclusiv a pro­prietarilor de terenuri și a angajaților struc­turilor de forță, prin eliminarea inegalităților la capitolul condițiile de stabilire a pensiilor, prin acțiuni drastice de combatere a fenome­nului salariilor „în plic”, prin oferirea de sti­mulente care ar favoriza rămânerea cât mai îndelungată pe piața muncii. Reîncadrarea în sistemul asigurărilor sociale obligatorii de stat a unui număr mare de plătitori este în măsură să extindă cadrul de asigurări și va avea un rezultat palpabil.

În plus, intenționăm să eliminăm plafona­rea contribuțiilor individuale și să recurgem la redistribuirea poverii între angajator și angajat – cu câte 0,5 la sută pe an până când respectivul raport va fi de 2/1. În anul 2017, cota contribuției de asigurări sociale, egală cu 29 la sută, va fi distribuită în felul urmă­tor: 22,5 la sută vor fi achitate de angajator și 6,5 la sută – de către angajat. Vom recur­ge la ajustarea treptată a cotei contribuțiilor de asigurări sociale pentru angajatorii din domeniul agricol, pentru a o armoniza cu cea generală. Atât angajatorul, cât și anga­jatul, vor fi responsabili pentru relațiile in­formale de muncă. Un proiect de lege care înăsprește sancțiunile pentru achitarea sa­lariilor „în plic” deja a ajuns în  Parlament. Doar printr-o abordare complexă vom putea reforma cu succes sistemul de pensii din țara noastră.

 

– Vă mulțumim pentru interviu!

 

Pentru conformitate, Irina Kovalenko, „Logos-Pres”