Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să scadă în 2024, evidențiind provocări semnificative pentru piața muncii. Conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică (BNS), populația activă de 15 ani și peste a fost de 889,1 mii de persoane, marcând o reducere de 4,3% față de anul anterior. În același timp, numărul persoanelor ocupate a scăzut cu 3,7%, ajungând la 853,9 mii.
În ciuda acestei diminuări a forței de muncă, rata șomajului a înregistrat o ușoară scădere, de la 4,6% în 2023 la 4% în 2024. Această aparentă îmbunătățire poate fi atribuită unei creșteri a inactivității în rândul populației apte de muncă, ceea ce sugerează că o parte dintre cei care anterior erau considerați șomeri nu mai sunt activi în căutarea unui loc de muncă.
Analizând distribuția pe grupe de vârstă, rata de ocupare pentru persoanele cu vârsta între 20 și 64 de ani a fost de 56,8%, în creștere cu peste un procent față de 2023. Totuși, există diferențe notabile între sexe și medii de rezidență: bărbații au o rată de ocupare de 58,6%, în timp ce femeile de 55,1%. De asemenea, în mediul urban, rata de ocupare este de 63,3%, comparativ cu 51,5% în mediul rural.
Sectorul serviciilor continuă să fie principalul angajator, urmat de agricultură și industrie. Cu toate acestea, munca informală rămâne în continuare o problemă, fiind cu precădere în agricultură, în construcții și comerț.
Un aspect îngrijorător este ponderea semnificativă a persoanelor care doresc să-și schimbe locul de muncă din cauza veniturilor nesatisfăcătoare. În 2024, 11,9% dintre angajați au exprimat această intenție, subliniind necesitatea unor politici salariale mai atractive pentru a reține forța de muncă calificată.
Fenomenul subutilizării forței de muncă a afectat peste 80 de mii de persoane în 2024, evidențiind discrepanțele dintre cererea și oferta de muncă. Această situație are implicații negative asupra eficienței pieței muncii și asupra economiei în ansamblu.
În ceea ce privește tinerii, rata de participare la forța de muncă rămâne scăzută. Procentul tinerilor cu vârsta între 15 și 24 de ani care nu sunt nici angajați, nici implicați în educație sau formare (așa-numiții NEET) este de 13,5%. Această statistică ridică semne de întrebare cu privire la integrarea tinerilor pe piața muncii și la eficiența programelor de educație și formare profesională.
Sergiu Iurcu, consilier superior în Departamentul protecție social-economică al CNSM, a comentat astfel aceste evoluții:
„Această cifră indică o înfrângere. Angajatorii spun că se confruntă cu un deficit de forță de muncă. Dar există și o creștere a părții inactive a populației. În această categorie se află pensionarii, studenții, imigranții și persoanele apte de muncă care nu vor să lucreze. Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, există mai multe locuri vacante decât șomeri, dar aceste locuri sunt neatractive. Prima măsură pe care este important să o luăm este creșterea salariilor. Este clar că există o problemă de productivitate, de competitivitate, dar ponderea salariilor în producție este destul de mică în comparație cu alte țări, de exemplu, România. Dacă la noi costurile cu forța de muncă reprezintă 5% din costurile de producție, în alte țări acestea reprezintă 7, 10 sau chiar 14%”.
Aceste observații subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a face piața muncii mai atractivă și pentru a stimula participarea activă a populației apte de muncă. Creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă ar putea fi pași esențiali în această direcție.
În concluzie, piața muncii din Republica Moldova se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv scăderea forței de muncă, subutilizarea resurselor umane și o rată îngrijorătoare a tinerilor NEET. Abordarea acestor probleme necesită politici integrate care să vizeze atât stimularea ocupării, cât și îmbunătățirea condițiilor de muncă și a remunerării.
