3 October 2024
Chisinau
Social

Sistemul medical, un domeniu vital, de siguranță pentru populație

Loading
Social Sistemul medical, un domeniu vital, de siguranță pentru populație
Sistemul medical, un domeniu vital, de siguranță pentru populație
sindicate.md

De Ziua Mondială a Sănătății, membrii Consiliului Republican al Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova (FSSM) s-au întru­nit, pentru a face bilanțul asupra activității din anul 2022 și a sta­bili prioritățile pentru anul 2023, precum și pentru a alege organele de conducere (vicepreședinte) ale Federației. În calitate de invitați, la ședință au participat Igor Zub­cu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Mol­dova, și Ion Dodon, director gene­ral al Companiei Naționale de Asi­gurări în Medicină.

Aurel Popovici, președintele FSSM, a prezentat raportul anual de activitate a sindica­tului și revendicările Consiliului Republican al Federației înaintate către organele de conducere ale Republicii Moldova.

„În realizarea obiectivelor sale, Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova acordă o deosebită atenție acțiunilor de sensibilizare și informare a celor interesați asupra necesității de a respecta legislația muncii, se­curitatea și sănătatea în muncă, precum și asupra prejudiciului pe care îl provoacă ne­respectarea și încălcarea legislației din dome­niu. Federația „Sănătatea” reprezintă o echi­pă care activează în baza legii, ocupându-și un loc special în societate, în ansamblu, și în monitorizarea raporturilor de muncă, în particular”, a menționat, în discursul său, președintele Aurel Popovici.

Prezent la activitate, Igor Zubcu, președintele Confederației Naționale a Sindi­catelor din Moldova, a subliniat că deși au fost înregistrate majorări salariale în ramură, apreciate de sindicaliști, obținute în urma consultărilor și negocierilor, nivelul salariilor continuă să fie unul insuficient și necesită a fi ajustat cerințelor actuale. De asemenea, lide­rul sindical a atras atenția asupra necesității de a susține tinerii specialiști, de a-i mo­tiva pe aceștia pentru a activa în sistem, în Republica Moldova. Igor Zubcu a apreciat conlucrarea dintre CNSM și Federația Sindi­cală „Sănătatea” și a precizat că va insista în continuare, în cadrul dialogului cu partene­rii sociali, asupra îmbunătățirii condițiilor de muncă în ramura sănătății.

Totodată, în cadrul ședinței au luat cu­vântul mai mulți membri ai Consiliului Re­publican, care au vorbit despre activitățile desfășurate de organele sindicale în structu­rile pe care le reprezintă.

În Republica Moldova, resursele umane în sănătate constituie unul dintre principa­lele puncte nevralgice ale sistemului de să­nătate.

Cu toate acestea, în sistemul sănătății fluctuația cadrelor a fost evidentă, s-a re-simțit foarte dureros. Dacă, în 2015, în do­meniu activau 10397 de medici și 21527 de asistenți medicali, în 2019 aceștia erau 10345 și, respectiv, 19758, ca să ajungă anul trecut, în instituțiile medicale din subordinea Mi­nisterului Sănătății, 9607 medici  19321 de angajați ca personal medical mediu. Asigu­rarea cu cadre medicale la 10 mii locuitori rămâne în continuare insuficientă și reflectă lipsuri și tendințe îngrijorătoare. Conform datelor oficiale, în anul 2021, densitatea lu­crătorilor medicali la 10 mii de locuitori a fost de 46,9 medici și 92 personal medical mediu, cifre care, în mod paradoxal, nu sunt sub nivelul mediu pentru țările din Regiunea Europeană a OMS, se arată în raport.

Toate datele prealabile dovedesc că deficitul de cadre medicale în Moldova a crescut în 2022, accentuând o tendință de cel puțin un deceniu. Conform datelor ofici­ale, numărul medicilor lipsă în 2022 a fost de aproape o mie de persoane, iar cea de per­sonal medical mediu – de peste o mie, după ce sistemul a pierdut peste 1.200 de medici și asistente medicale între anii 2018-2021.

În pofida faptului că salariul mediu al medicilor din instituțiile medicale publice aproape că s-a dublat de la începutul pan­demiei de Covid-19, numărul medicilor a continuat să scadă. Conform datelor preli­minare, se resimte un mare deficit de cadre medicale. În instituțiile medicale republi­cane și municipale ar fi nevoie de 369 de medici, în instituțiile medicale din raioane – de 345 de specialiști, iar în centrele de sănă­tate – de 232.

În ultimii ani, a cunoscut o tendință de creștere și fenomenul migrației forței de muncă. Lucrătorii medicali își părăsesc țările de origine în căutarea unor condiții de mun­că mai bune, a oportunităților în carieră, în țări cu sisteme economice și medicale mai avansate. Republica Moldova se confruntă cu o creștere accelerată a intenției de a emigra în rândul personalului medical, cauzată de factori interni și externi. Doi indicatori care demonstrează această tendință sunt numă­rul de solicitări de autentificare a actelor me­dicale primite de Ministerul Sănătății și pro­centul absolvenților Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) care se înrolează în programele de rezidențiat din Republica Moldova.

Din categoria factorilor interni meri­tă menționați nivelul redus al veniturilor, condițiile precare de muncă, insuficiența oportunităților de dezvoltare personală și profesională. În anul 2022, nu s-au înregis­trat disponibilizări în masă ale salariaților membri de sindicat. Din informațiile par­venite din colectivele de muncă, în anul de referință, din diferite motive, au fost înce­tate relațiile de muncă cu 3829 de lucrători (în 2021 – 4939 de persoane).

În același timp, fenomenul de „îmbătrâ­nire” a lucrătorilor din domeniul sănătății reprezintă o adevărată amenințare la adresa sustenabilității forței de muncă, fiind caracteristică tuturor statelor lumii. În Re­publica Moldova, sistemul de sănătate are o forță de muncă în care peste 43% din me­dici și asistenți medicali au vârsta de peste 55 ani.

În context, sindicaliștii susțin că intervențiile statului în acest domeniu ar trebui să fie axate pe dezvoltarea și menținerea forței de muncă, astfel încât capacitățile sis­temului să se alinieze la nevoile de servicii medicale acordate cetățenilor. Respectiv, politicile în domeniul resurselor medicale din sănătate trebuie să fie concentrate pe asigurarea protecției sănătății mintale și a bunăstării lucrătorilor din domeniul medical, fiind plasate în prim plan interesele lucrăto­rilor medicali.

 

Finanțarea sistemului de ocrotire a sănătății

În anul 2022, sistemul medico-sanitar din Republica Moldova a avut de depășit o serie de crize suprapuse. Situația defici­tară creată de pandemia Covid-19 a fost influențată de efectele multidimensionale ale războiului din Ucraina. Pe de o parte, o criză economică și un deficit de cadre me­dicale provocate de consecințele pandemiei Covid-19, iar pe de altă parte, o criză uma­nitară generată de valul de refugiați, crize care s-au amplificat în lanț pe fundalul crizei energetice, al presiunilor inflaționiste majore și descreșterilor economice.

Serviciile medicale sunt destul de costi­sitoare, respectiv, finanțarea sistemului de sănătate trebuie să reprezinte un scop în sine al statului. Serviciile de sănătate și de îngrijire a sănătății în Republica Moldova au nevoie de mai multe resurse alocate din partea statului, pentru a oferi o mai bună calitate a serviciilor și în scopul dezvoltării rezilienței și durabilității sistemului medical.

Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova a insistat, în mod repetat, către autoritățile statului, ca ponderea cea mai mare de finanțare a serviciilor de sănătate să nu fie pusă pe umerii angajaților, ci în sarcina sta­tului, care are menirea de a prevedea servicii de sănătate gratuite pentru cetățeni.

„În opinia noastră, statul ar trebui să se orienteze spre elaborarea unor mecanisme de motivare a plătitorilor primelor de asigu­rare medicală obligatorie, în special, a celor care contribuie procentual din salariu și care nu apelează pe o anumită perioadă la pre­statorii de servicii medicale, pentru a benefi­cia de anumite servicii medicale, contribuind în mod solidar pentru alți beneficiari (cum ar fi cei din categoriile asigurate de stat, care necesită cele mai multe servicii medicale). O oportunitate pentru acești plătitori activi, dar care nu beneficiază de servicii medica­le și asistență medicală, ar putea fi anumite pachete complementare, bilete de trata­ment balneo-sanatorial, abonamente la sălile de sport etc.”, a menționat Aurel Popovici, președintele Federației „Sănătatea”.

La finalul întrunirii, membrii Consiliu-lui Republican al Federației Sindicale „Sănă­tatea”, cu vot unanim, au ales un nou vice-președinte. Este vorba despre Natalia Chihai, care a activat, până în prezent, în cadrul aparatului Federației în calitate de consilier principal în domeniul relații de muncă.

Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand