Sistemul de pensii trebuie reformat. Cu cât mai repede, cu atât mai bine

 

Actualul sistem de pensii nu mulţumeşte pe nimeni. Nici pe cei care-l gestio­nează, deoarece deficitul bugetului de asigurări sociale de stat (BASS) se ridi­că la peste un miliard de lei. Mai ales că înşişi lucrătorii din domeniul asisten­ţei sociale se arată nemulţumiţi de formula încâlcită de calculare a pensiei.

 

Nici pensionarii nu au cum să fie mulţu­miţi, deoarece pensia medie este mai mică decât minimul de existenţă pe ţară. Nici con­tribuabilii nu au motiv să fie împăcaţi, deoa­rece plătesc contribuţii la BASS doar o parte dintre ei, însă oricine, ajuns la vârstă pensio­nare, primeşte o pensie. Chit că, după ce eşti obligat să plăteşti 35 de ani în acest buget, te alegi cu o pensie care face doar cât un sfert din salariul mediu pe ţară. În timp ce în ţările UE mărimea pensiei se ridică la 40 la sută din salariul mediu pe ţară. Dar, dar ce salarii au europenii?!

Nu poate să existe nici un dubiu. Actualul sistem public de pensii trebuie reformat. De altminteri, tocmai una dintre revendicările care se conţin în declaraţia Comitetului Con­federal al Confederaţiei Naţionale a Sindica­telor din Moldova (CNSM) din 19 mai 2015 ţinteşte reformarea sistemului de pensionare.

 

Guvernul nu are un concept de reformare

 

Cum? Din păcate, Guvernul nu are elabo­rat un proiect în acest sens. În lipsa acestuia, mai multe organizaţii internaţionale, nongu­vernamentale care activează în ţara noastră vin cu propriile concepte de reformare a siste­mului de pensii. Astfel, la începutul lui aprilie anul curent, reprezentanţa Băncii Mondiale la Chișinău a punctat priorităţile reformării sistemului de pensii în ţara noastră, care pre­vede restabilirea valorizării câştigurilor din trecut din care  se calculează pensiile, o inde­xare  adecvată a pensiilor, majorarea vârstei de pensionare, precum şi aplicarea Pilonului II, ce prevede funcţionarea sistemului de pen­sii pe principiul cumulativ, adică calcularea pensiei în funcţie de suma de bani pe care o depune beneficiarul în perioada de muncă.

 

Ce propun experţii?

 

Mai recent, Centrul analitic independent „Expert–Grup” a venit cu soluţiile sale de reformare a sistemului de pensii. Bunăoară, pentru a mări veniturile din care se plătesc pensiile, experţii acestei organizaţii nongu­vernamentale propun o formulă de calculare a pensiei pentru limită de vârstă care să în­curajeze viitorii beneficiari să acumuleze un stagiu de cotizare mai înalt. Ei recomandă aplicarea a patru coeficienţi. Astfel, pentru persoanele care plătesc contribuţii în buge­tul asigurărilor sociale de stat până la 20 de ani să se stabilească coeficientul de 1 procent, pentru contribuabilii cu un stagiu de 21-30 de ani – 1,2 la sută, pentru cei cu stagiul de coti­zare de peste 30 de ani – 1,5%, iar pentru per­soanele care muncesc după atingerea vârstei de pensionare – 2,5 la sută.

Tot în acest context, aceştia recomandă indexarea veniturilor din care se calculează pensia pentru limita de vârstă. Prin această sugestie se are în vedere ajustarea veniturilor în proporţie de sută la sută la creşterea preţu­rilor. În viziunea lor, va fi posibilă majorarea ratei de înlocuire, adică raportul dintre pensia medie şi salariul mediu pe ţară, care la mo­mentul de faţă este de aproape 25%.

De asemenea, la acest capitol, se propune extinderea acoperirii sistemului public de pensii în sectorul agricol şi ajustarea ratei contribuţiei de asigurări sociale de stat plă­tită de angajatori din agricultură la condiţiile aplicate în mod universal tuturor angajaţilor. Se are în vedere obligarea persoanelor fizice, proprietari sau arendaşi de terenuri agricole, cu un venit anual de cel puţin trei salarii me­dii lunare, să plătească contribuţii la BASS, iar începând cu anul 2020, majorarea treptată a contribuţiei de 16%, plătită acum de angaja­torii din agricultură, la cea de 23% aplicată la nivel de ţară. În felul acesta, ar fi eliminată o nedreptate, în sensul că salariaţii din agricul­tură plătesc cele mai mici contribuţii, dar sunt cei mai mari beneficiari ai sistemului actual de pensii. Plus că va da suplimentar pentru BASS 400-500 de milioane de lei anual.

 

Cum pot fi eficientizate cheltuielile pentru pensii?

 

Centrul „Expert–Grup” vine şi cu un pa­chet de propuneri privind eficientizarea cheltuielilor din sistemul public de pensii. O soluţie în acest sens ar fi, în opinia experţi­lor, indexarea pensiilor de două ori pe an, în funcţie de creşterea preţurilor, dar nu cum se procedează acum, o singură dată, la 1 aprilie. De fapt, această sugestie se conţine şi într-un material de-al nostru, ea fiind lansată de către Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM.

Dar, probabil, o sugestie corectă, cea mai rezonabilă, din acest pachet de soluţii de efi­cientizare a cheltuielilor sistemului public de pensii, o constituie eliminarea pensiilor pri­vilegiate. Adică, stabilirea unor condiţii ega­le de pensionare pentru toate categoriile de beneficiari şi modificarea celor existente din Legea privind pensiile de asigurări sociale, în baza cărora anumite bresle de salariaţi din sectorul bugetar: foşti miniştri, parlamentari, judecători, procurori, lucrători ai organelor de drept ridică pensii mai mari decât salariul mediu pe ţară. În timp ce sute de mii de per­soane în vârstă beneficiază de o pensie care nu le asigură nici măcar cheltuielile prevăzu­te de minimul de existenţă.

 

 

O măsură ce ar echilibra cheltuielile BASS, în viziunea „Expert–Grup” şi acceptată de mai mulţi experţi, specialişti din domeniul protecţiei sociale, ar fi majorarea şi unificarea stagiului până la 10 ani pentru persoanele cu dizabilităţi. Numărul beneficiarilor a crescut în ultimi 10 ani de două ori mai repede decât cel al persoanelor care primesc pensie pentru limită de vârstă. În plus, multe persoane pro­fită de prevederea existentă ce permite măs­luirea stagiului de cotizare pentru pensia de dizabilitate.

Republica Moldova, spre deosebire de ma­joritatea ţărilor din regiune, are un sistem public de pensii bazat exclusiv pe principiul de solidaritate, adică cel care munceşte tre­buie să dea o parte din veniturile sale pentru întreţinerea persoanelor ieşite la pensie. De aceea, ca şi Banca Mondială, „Expert–Grup” propune crearea Pilonului II de pensii din 2020, care prevede trecerea la principiul cu­mulativ, dar după o fortificare semnificativă a Pilonului I.

Cea mai discutabilă recomandare se arată a fi propunerea de egalare a condiţiilor de pen­sionare dintre femei şi bărbaţi. Argumentul „Expert–Grup” este că femeile se pensionea­ză mai devreme decât bărbaţii, la 57 de ani, în timp ce speranţa de viaţă a lor este mai mare.

Este clar ca bună ziua că, doar prin schim­barea legislaţiei, sistemul public de pensii din ţara noastră nu va fi unul mai eficient. De ace­ea, se recomandă eliminarea unor deficienţe care împiedică dezvoltarea economiei naţi­onale, precum ocupări informale, achitarea salariilor în plic, adică evaziuni fiscale, îm­potriva cărora CNSM s-a pronunțat cu toată fermitatea și care constituie una dintre priori­tăţile activităţii sindicatelor din ţară.

 

Ce s-a scăpat din vedere?

 

Maria Creminscaia, consultant principal, expert în probleme financiare şi social-eco­nomice al CNSM, crede că multe dintre reco­mandările „Expert–Grup” sunt în consonanţă cu prevederile Strategiei naţionale de dezvol­tare „Moldova 20”. În acelaşi timp, dumneaei a specificat că experţii acestei organizaţii nu au dat soluţii în ceea ce priveşte achitarea da­toriilor faţă de BASS de către agenţii econo­mici, care se ridică la peste 1 miliard de lei. De asemenea, o carenţă ar fi lipsa unei propuneri privind majorarea contribuţiilor agenţilor economici care nu asigură condiţii normale de muncă. Mai ales că sindicatele an de an re­vin la această problemă, a cărei soluţionare ar contribui la sporirea veniturilor BASS.

Cu acest prilej, Maria Creminscaia a mai precizat că sindicatele se opun în mod vehe­ment majorării stagiului de cotizare pentru femei de la 30 până la 35 de ani. Ar fi fost mai nimerit, a spus dumneaei, dacă se venea cu o soluţie de perspectivă, cea privind creşterea ratei de natalitate, ca o condiţie de sporire a numărului contribuabililor şi, respectiv, a ve­niturilor BASS.