Sindicatul Educaţiei şi Ştiinţei, cu gândul la angajaţii din domeniu

Dacă pe timpuri profesorul era aşezat pe cea mai înaltă treaptă a res­pectului, astăzi imaginea celor care educă societatea are de suferit. Salariile mici, condiţiile nefavorabile sunt doar câţiva factori care au generat acest aspect negativ. De această situaţie se arată îngrijoraţi în aceeaşi măsură sindicaliştii din ramură, dar şi conducerea CNSM, care zilnic caută soluţii pentru a ridica profesorul la rangul bine meritat.

 

„La nivel universitar putem vorbi despre o situaţie mai cla­ră la treapta preuniversitară, însă, sunt atestate o mulţime de probleme care nu suportă amânare”, a menţionat preşe­dintele Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei din cadrul CNSM, Dumitru Ivanov.

Dânsul a adăugat că singura prioritate a sindicatelor o con­stituie salariaţii.

„Noi trebuie să muncim zil­nic pentru a ridica imaginea profesorului, el fiind cel care contribuie nemijlocit la bunul mers într-o societate prin edu­carea oamenilor”, susţine Du­mitru Ivanov. Mai mult, dom­nia sa a adăugat că în trecut piaţa muncii din învăţământ se bucura de circa 3000 de an­gajaţi, iar astăzi cifra a scăzut considerabil. În susţinere au venit şi sindicaliştii prezenţi la reuniune care au comparat vremurile trecute şi etapa ac­tuală.

„Cu câteva zeci de ani în urmă studenţii făceau coadă la facultăţile pedagogice. astăzi ne confruntăm şi cu un mare deficit de cadre didactice. Pre­stigiul de altădată s-a tranfor­mat acum în una din cele mai prost plătite profesii, iar asta ne îngrijorează cel mai mult”, a mai adăugat preşedintele Sin­dicatului Educaţiei şi Ştiinţei din cadrul CNSM.

Pe lângă salariile mici şi condiţiile precare, sistemul de învăţământ din ţara noastră duce lipsă de o infrastructură adecvată, de calitate. „Drumu­rile şi autocarele care transpor­tă elevii sunt într-o stare nesa­tisfăcătoare. Zilnic, elevilor le este pusă în pericol viaţa, iar noi trebuie să evităm acest lu­cru. Tot noi trebuie să luptăm ca dascălul nostru să se simtă bine şi facem tot posibilul să ridicăm imaginea lui, iar în­văţământul să ocupe locul de prestigiu pe care l-a avut când­va”, susţine Dumitru Ivanov.

„Faptul că un profesor pre­dă trei, patru sau chiar şapte discipline într-o şcoală este inimaginabil. Din acest consi­derent trebuie rezolvat defici­tul de profesori pentru a evita situaţii de acest gen”.

 

Sindicatul Educaţiei şi Ştiinţei – viziuni, concepţii, reuşite

 

Pe parcursul ultimilor ani, sindicatul de ramură a reuşit să desfăşoare diverse acţiuni care vizează în plan pozitiv salariaţii din sistem. Un merit al sindicatelor este faptul că au convins Curtea Constituţio­nală să înlăture prevederea ca prima zi din concediul de boa­lă al salariatului să fie din cont propriu. Îmbunătăţirea cadru­lui legislativ-normativ, a Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă, a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi avizarea multiplelor strategii şi concepţii în domeniul educaţi­ei sunt, de asemenea, contribu­ţii prin care s-a facilitat accesul salariaţilor la diverse înlesniri şi servicii.

 

 

Şi biletele de tratament şi de odihnă au constituit un subiect la care sindicaliştii şi-au expri­mat dorinţa de a se face lumi­nă. „În 2012, în ramura noas­tră s-au oferit 870 de bilete de tratament.

În 2013, numărul acestora s-a ridicat la 2000”, a menţi­onat Dumitru Ivanov. Chiar şi aşa, sindicatele îşi exprimă îngrijorarea că procurarea bi­letelor de tratament devine tot mai dificilă şi ar putea fi chiar suspendată.

„Va fi o greşeală dacă se va ajunge la acest pas. De aceea, trebuie să îmbunătăţim sta­rea de lucruri, dar mai ales să existe un sistem de solidaritate. Totodată, este necesar să res­pectăm convenţiile la nivel de branşă”, a declarat Oleg Bud­za, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

 

Condiţiile demne constituie catalizatorul calităţii în învăţământ

 

Pe parcursul anului, în vi­zorul sindicatului s-a aflat şi problema trecerii instituţiilor de învăţământ la noua formulă de finanţare. „Multe instituţii nu se descurcă cu formula de finanţare per elev. Statul ar tre­bui să prevadă unele pârghii pentru şcolile aflate în impas sau chiar să revină asupra aces­tui tip de finanţare”, a propus liderul Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei.

Calitatea învăţământului din ţara noastră este, de asemenea, o problemă stringentă care a fost menţionată în cadrul şe­dinţei Consiliului General al Sindicatului Educaţiei şi Ştiin­ţei. „Trebuie să recunoaştem că există multe universităţi în ţara noastră. Practic, 40–50% din­tre absolvenţi merg la facul­tate, chiar dacă nu întrunesc cunoştinţele necesare pentru aceasta. Cererea de cadre cu studii superioare din partea întreprinderilor este mică, iar oferta instituţiilor de învăţă­mânt superior este mare. De aici rezultă şi calitatea proastă a învăţământului”, a menţionat preşedintele CNSM.

 

Cererea de cadre cu studii superioare din partea întreprin­derilor este mică, iar oferta instituţiilor de învăţământ superior este mare

 

În acelaşi material despre care menţionam mai sus se ara­tă că, în genere, calitatea speci­aliştilor lasă de dorit. Nu este un secret că facultăţile pedago­gice sunt solicitate în majorita-te de candidaţi cu cunoştinţe slabe.

„Sindicatul a insistat perma­nent asupra finanţării tuturor indemnizaţiilor şi a facilităţi­lor sociale pentru tinerii speci­alişti din bugetul de stat, fără a discrimina pe cei care activea­ză la sat sau la oraş”, a specifi­cat sursa citată.

Prezentă la eveniment, Maia Sandu, ministra Educaţiei, a prezentat adunării obiectivele Strategiei 2020, precum şi Co­dul Educaţiei care urmează a fi aprobat până la sfârşitul aces­tui an.

Potrivit oficialului, această strategie este principalul docu­ment de politici în domeniul educaţiei vocaţional/tehnice care determină, în mare mă­sură, dezvoltarea economiei naţionale bazată pe inovare şi cunoaştere.

Mai mult, potrivit minis­trei, această strategie crează oportunităţi pentru realizarea deplină a capacităţilor fiecărui cetăţean.

 

Ministerul Educaţiei oferă răspunsuri, dar nu promite nimic

 

Astfel, Maia Sandu a abor­dat în cadrul şedinţei trei mari probleme simptomatice cu care se confruntă actualul sis­tem, dar şi pentru care sunt prevăzute un şir de soluţii în Strategia 2020.

Lipsa relevanţei – nu se în­vaţă ceea ce cere piaţa muncii, lipsa accesului la educaţie şi calitatea slabă a învăţământu­lui sunt cele trei provocări la care ministerul, în colaborare cu sindicatele, încearcă să gă­sească soluţii.

„Da, noi recunoaştem că situaţia în învăţământ nu este nicidecum una roz, de aceea ne şi propunem să găsim op­ţiuni şi soluţii. Sunt sesizate probleme cu disciplinele (mai ales ştiinţele exacte), nu avem un sistem de evaluare corect, avem un sistem de educaţie învechit şi scump (circa 8-9% din PIB), avem o problemă stringentă a cadrelor didactice, salarii mici şi un sistem biro­cratic de atestare”, a menţionat Maia Sandu.

Potrivit oficialului, înce­pând cu anul viitor, în Repu­blica Moldova ar putea fi creat o Agenţie Naţională a Învăţă­mântului care va monitoriza situaţia instituţiilor din ţară. Raporturile în urma inspec­ţiilor şcolare vor fi publice, la ele având acces atât profesorii şi elevii, cât şi părinţii. Spre final, Maia Sandu a îndemnat membrii Consiliului General al Sindicatului Educaţiei şi Şti­inţei să păstreze în continuare un dialog social fructuos.