Sindicatele solicită examinarea problemei economiei informale de către Consiliul Suprem de Securitate

Foto: romaniacurata.ro

Ocuparea informală, mai cu seamă „munca la negru” şi salariile „în plic”, continuă să cauzeze pierderi considerabile bugetului public naţional, se menţionează în scrisorile Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Mol­dova adresate lui Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, și lui Andrian Candu, preşedinte al Parlamentului.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Sta­tistică, anul trecut, 32,5 la sută din numărul persoanelor ocupate în economie au avut un loc de muncă informal. Adică, practic, fiecare al treilea angajat din ţară nu a plătit impozite în bugetul de stat, contribuţii în bu­getul asigurărilor sociale de stat, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medi­cală. Conform estimărilor unor instituţii de cercetare, inclusiv a experţilor germani, va­loarea salariilor achitate „în plic” se ridică la 15,5 miliarde de lei sau aproape 50 la sută din fondul anual de retribuire a muncii. Din această cauză, în bugetul public al ţării nu s-au acumulat 5,6 miliarde de lei cu titlu de impozite, taxe, contribuţii, ceea ce reprezintă aproape 20 la sută din veniturile bugetului de stat al ţării pentru anul curent.

De mai bine de două decenii, sindicatele se luptă cu economia informală

Practic, sunt mai bine de două decenii de când Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova caută să combată pe toate căile sectorul informal al economiei în ţara noas­tră, se subliniază în aceste două scrisori către persoanele care ocupă cele mai înalte posturi în statul nostru. Anume la insistenţa sindi­catelor, în luna iunie 2011, Guvernul Repu­blicii Moldova a adoptat Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru”, care a inclus un şir întreg de măsuri îndreptate spre modificarea legislaţiei, informarea sala­riaţilor, înfăptuirea unor controale complexe ce ţintesc diminuarea fenomenului ocupării informale. De exemplu, modelul contractu­lui individual de muncă a fost completat cu prevederi care atenţionează salariatul vizavi de consecinţele negative ale acceptării achi­tării salariului „în plic”, precum micşorarea indemnizaţiei de concediu, de incapacitate temporară de muncă, a ajutorului de şomaj, a pensiei etc. A fost modificat Codul contra­venţional, astfel încât angajatorul, persoană fizică, să plătească amendă de 2-3 mii de lei pentru fiecare lucrător fără forme legale.

De asemenea, patronii sunt obligaţi să asigure lucrătorii cu permise nominale de acces la locul de muncă şi să înregistreze sta­tele de personal ale unităţii la inspectoratul teritorial de muncă, iar salariaţii au obligaţia să poarte în permanenţă asupra lor permise­le nominale de acces la locul de muncă. Din perspectiva aplicării sistemului tarifar de sa­larizare, s-a procedat la extinderea practicii de stabilire în convenţiile colective ramurale a unor mărimi concrete ale salariului tarifar pentru categoria I de calificare, de regulă, mai mari decât cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

Mai apoi, tot prin implicarea sindicatelor, acest document a fost suplimentat la finele anului trecut cu noi măsuri ce prevăd com­baterea „muncii la negru” şi a plăţii salariilor „în plic”, precum ar fi înregistrarea şi eviden­ţa contractelor individuale de muncă înche­iate în cadrul întreprinderilor micro şi mici din sectorul privat, diferenţierea cuantumu­lui minim garantat al salariului în sectorul real pe patru niveluri, crearea şi conlucrarea echipelor multidisciplinare între Inspectora­tul Fiscal Principal de Stat, Inspectoratul de Stat al Muncii, Inspectoratul General al Poli­ţiei în vederea efectuării controalelor opera­tive comune la întreprinderi.

Restanţe la combaterea sectorului informal

Din păcate, constată Confederaţia Naţio­nală a Sindicatelor din Moldova, multe din­tre măsurile ce se conţin în Planul de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru” fie că au fost realizate parţial, fie, ce-i mai grav, nu au fost îndeplinite deloc. Astfel, în acest document se stipulează majorarea anuală a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, ceea ce nu a fost realizat. Mai grav, precizează CNSM, modificările Legii salarizării din 2011, fără avizul sindicatelor, a contribuit la extinderea fenomenului achi­tării salariilor „în plic”.

De asemenea, în aceste două scrisori către cele mai influente persoane din stat, Confe­deraţia Naţională a Sindicatelor din Moldova arată că nu s-au întreprins acţiunile necesa­re privind abilitarea unor autorităţi publi­ce, precum Inspectoratul de Stat al Muncii, primăriile, preturile, agenţiile teritoriale de ocupare a forţei de muncă, cu dreptul de în­registrare şi ţinere a evidenţei contractelor individuale de muncă încheiate în cadrul în­treprinderilor micro şi mici din sectorul pri­vat cu un număr de până la 20 de persoane şi de ţinere a evidenţei, păstrarea şi efectu­area înscrierilor în carnetele de muncă. Nu au fost elaborate recomandări privind apli­carea unor forme eficiente de salarizare în cadrul sistemelor netarifare, inclusiv vizavi de criteriile–tip de evaluare a performanţe­lor profesionale. Până în prezent, nu a fost pusă în circulaţie noţiunea de „salariu mediu ramural pe unitate de timp”, obligatorie pen­tru toate unităţile din ramură.

Măsurile propuse de CNSM pentru eradicarea ocupării informale

Ce urmează a fi întreprins, în viziunea Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, pentru a diminua, a combate sec­torul informal al economiei ţării? Salariul minim ar trebui să fie ridicat până la nive­lul de 50-60 la sută din cuantumul salariu­lui mediu pe economie. Să nu fie impozitate salariile mai mici sau egale cu minimul de existenţă. Se cere introducerea mecanismu­lui de evidenţă individuală a contribuţiilor în sistemul de asigurare obligatorie de asisten­ţă medicală. Întreprinderile care dau salarii mai mari decât cele înregistrate la nivelul ramurii respective ar trebui să beneficieze de anumite stimulente fiscale.

Contractele individuale de muncă ar urma să fie înregistrate în mod obligatoriu de către Inspectoratul de Stat al Muncii sau de către Inspectoratul Fiscal de Stat. Plăţile electro­nice să fie aplicate nu doar pentru achitarea salariilor, dar şi pentru plata mărfurilor şi a serviciilor. În afară de acestea şi alte măsuri, CNSM consideră oportună crearea unui con­siliu interinstituţional (ministere, patronate, sindicate), menit să monitorizeze executa­rea Planului de acţiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru” şi să propună măsuri con­crete de eradicare a muncii informale. Înde­plinirea acestui plan ar urma să fie abordată trimestrial şi în cadrul şedinţelor Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri co­lective.

Sindicatele cer implicarea șefului statului

Totuşi, Confederaţia Naţională a Sindica­telor din Moldova este fermă în poziţia sa că trebuie să se manifeste voinţă politică pen­tru a eradica ocuparea informală. De aceea, pornind de la premisa că aceasta afectează în mod direct dezvoltarea economică a  ţării şi reprezintă o ameninţare pentru securita­tea naţională, CNSM îi solicită lui Nicolaie Timofti, preşedintele Republicii Moldova, să examineze problema economiei informale în cadrul unei şedinţe a Consiliului Suprem de Securitate.