Sindicatele și guvernarea au ajuns la un numitor comun privind asigurarea echităţii sociale

 

Reprezentanţi ai Confe­deraţiei Naționale a Sindi­catelor din Moldova au avut, recent, o întrevede­re cu prim-ministrul Pavel Filip și cu oficiali din cadrul Ministerului Finanţelor, al Economiei şi cel al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

 

În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte pri­vind realizarea dialogului social, precum şi problemele salarizării şi ale sistemului de asigurări sociale. S-a vorbit despre măsurile întreprinse şi acţiunile care urmează să fie realizate în vederea spori­rii stabilității financiar-eco­nomice a țării, prin fortifi­carea disciplinei în sistemul fiscal și vamal și ca urmare a majorării încasărilor la bu­get. Premierul s-a referit și la acțiunile Guvernului pri­vind asigurarea unei bune colaborări cu partenerii de dezvoltare și relansarea pro­gramelor investiționale, con­diţie indispensabilă pentru a pune bazele unei creșteri economice durabile, pentru sporirea veniturilor popula­ţiei şi, prin urmare, a pute­rii de cumpărare, şi pentru creșterea calităţii vieţii oa­menilor.

Interlocutorii au discutat şi despre măsurile de sus­ţinere a persoanelor defa­vorizate, legislaţia privind sistemul de pensii, necesi­tatea fortificării asistenţei instituţiilor balneoclimateri­ce şi a celor responsabile de organizarea tratamentului şi odihnei copiilor în perioada estivală.

În continuare vă oferim un interviu cu președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza, pe marginea su­biectelor discutate în timpul întrevederii.

 

Interviu cu președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza

 

– Dle președinte, care a fost motivația întrevederii cu premierul Pavel Filip?

 

– Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a făcut mai multe propuneri pentru programul de activitate al guvernu­lui Filip, pornind de la obiectivele urmărite de sindicate. Există o înțelegere privind or­ganizarea unor întrevederi periodice anume pentru a analiza modul de realizare a propu­nerilor făcute de noi. Până acum, partene­rii noștri de la guvernare au dat dovadă de bună-credință și dorință de conlucrare pen­tru realizarea unor scopuri comune.

 

– Punctul vulnerabil dintre sindicate și guvernare pretutindeni este salarizarea. Poziția sindicatelor și cea a guvernării s-au apropiat cum­va în această privință?

 

– Pentru noi, prezintă un interes sporit creșterea bunăstării populației, să fie sala­rii mai bune și să găsim mijloace împreună. Primul ministru ne-a informat că își dă sea­ma de complexitatea situației și încearcă să găsească soluții, mizând pe sprijinul parte­nerilor externi de dezvoltare, dar lăsând să se înțeleagă că există surse suplimentare în interior. În primul rând, noi considerăm că trebuie să fie reexaminat salariul minim pe țară și să fie restabilită puterea de cumpărare a salariului angajaților din sectorul bugetar, prin indexarea acestuia la nivelul inflației. Conform datelor privind salariile din sep­tembrie 2015, peste 20% dintre angajați au ridicat un salariu de până la 2000 de lei. Oricum, e puțin. Noi considerăm că oamenii ridică un salariu cu putere de cumpărare ex­trem de scăzută. După potențialul de cumpă­rare, Moldova se află pe locul 178 din peste 180 de țări. Cuantumul minim garantat în sectorul real al economiei care a fost acum propus (și nu exclud că va fi examinat cât de curând la ședința guvernului), de la 1 mai 2016, va fi de 2100 de lei în sectorul real al economiei. Mai mult decât atât, acum sper că va fi examinat și proiectul de lege care a fost coordonat cu sindicatele. Noi am fost foarte activi în acest sens: contribuția sindicatelor este vizibilă la proiectul de lege înaintat de deputata Valentina Buliga, aprobarea modi­ficărilor la legea salarizării nr. 847 din 2002, cu privire la unitățile cu autonomie financi­ară în vederea stabilirii cuantumului minim garantat, în funcție de complexitatea mun­cii, a calității muncii, pregătirea profesională etc. Nu va fi egalitarism în remunerare, ca pe timpul regimului sovietic. Salariatul va fi plătit după capacități, după productivitatea muncii, după merite.

 

– La redacția „Vocea poporului” par­vin scrisori prin care unele colecti­ve de muncă se plâng că mai există întârzieri la plata salariilor. Care ar fi soluția pentru a se evita situațiile de haos economic din anii 90?

 

– Problema restanțelor salariale se află mereu în atenția sindicatelor. A venit timpul să terminăm discuțiile că plata salariilor este primordială și pur și simplu să fie respectat Codul muncii, care prevede că plata salariu­lui este primordială. Haideți să introducem unele penalități pentru cei care nu achită leafa la timp. Drept exemplu ne poate ser­vi România, unde neachitarea salariului la timp este sancționată cu amenzi usturătoare. Am prezentat premierului și un studiu rea­lizat de experți germani la tema „Economia informală”.

 

 

Aceștia au propus două soluții: înăsprirea sancțiunilor față de patronii care folosesc munca la negru și după aceasta să fie impozitele mai flexibile. Potrivit unui studiu realizat de Organizația Internațională a Muncii, în anii 2014-2015, salariul mediu pe economie la unitățile economice proprie­tate publică a fost cu 807 lei mai mare decât la unitățile economice private. Așa ceva e im­posibil. Noi am propus modificarea Codului contravențional la articolul 551: utilizarea muncii nedeclarate se sancţionează pentru fiecare persoană identificată cu amendă de la 100 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 250 la 350 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 350 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice. Premierul a spus că deja a fost format un grup de lucru pentru a ela­bora un mecanism de combatere a muncii informale.

 

– De mai multe ori ați abordat problema tichetelor de masă, soluționată cu succes în Occident. Se întrezărește o soluție în acest sens?

 

– Cu vreo trei-patru ani în urmă, noi am elaborat proiectul de lege și nota informa­tivă cu privire la implementarea tichetelor de masă pentru salariați. Ca omul să poată mânca o dată în zi fără să scoată bani din buzunar. Aceste surse trebuie să fie deduc­tibile pentru patroni. Pe parcursul anului curent trebuie să negociem, să propunem nota informativă. O parte din salariu va ieși din subteran, pentru că transferul se face din salariul real al salariatului, care se duce la procurarea tichetelor de masă. Am găsit susținere. Principala problemă e să găsim limbaj comun cu Ministerul Finanțelor. Unii patroni alocă bani pentru masa angajaților din profitul lor, alții nu. Dar toți sunt tratați egal la impozitare. Și nu e corect.

 

– Dezvoltarea economică este indis­pensabil legată de investiții și de forța de muncă de înaltă calificare. Cum stăm la acest capitol?

 

– Suntem mereu preocupați de problema ce ține de protecția angajaților și de nive­lul lor de trai. Aceasta implică, bineînțeles, atragerea investițiilor, crearea locurilor de muncă, inclusiv pentru tineri. Aici sunt trei direcții principale. În primul rând, trebuie să fie micșorată dobânda pentru agenții eco­nomici autohtoni atunci când doresc să ia credite pentru afaceri. În al doilea rând, noi am cerut să fie monitorizați strict investito­rii străini care vin în Moldova cu tehnologii murdare și cu intenții de a se îmbogăți rapid exploatând la maxim forța de muncă iefti­nă. Anume în aceste întreprinderi patronii nu permit categoric să fie create sindicate. Salariații lucrează în condiții de muncă no­cive, nu au garanții. În această privință, este nevoie de implicarea activă a societății civile, a ecologiștilor, a specialiștilor de la medicina preventivă etc. Omul care muncește jumă­tate de an în condiții nocive capătă o boală profesională și apoi angajatorul nu mai are nevoie de el și îl aruncă în stradă. În al treilea rând, este vorba de implementarea progra­melor de formare profesională. Deja proce­sul a pornit.

 

– Sindicatele au pus mereu în discuție stimularea natalității. Ați abor­dat și această problemă în întâlni­rea cu premierul?

 

– Da, am discutat despre adoptarea unui mecanism de susținere a familiilor cu mulți copii. Noi vrem ca în 2016 indemnizațiile unice la naștere să fie de 6000 de lei pen­tru primul un copil, 6500 de lei pentru fi­ecare copil următor și majorarea anuală a indemnizației cu cel puțin 1000 de lei. Altă problemă abordată a fost majorarea cheltu­ielilor pentru odihna de vară a copiilor în­cepând cu anul 2016. Totodată, am propus asigurări medicale personificate pentru utili­zarea la alegere, tot în folosul sănătății omu­lui, a banilor nefolosiți pe parcursul unei anumite perioade.

 

– Pensionarii constituie o categorie de cetățeni defavorizată. Ce ați dis­cutat în privința lor cu guvernanții?

 

– Am discutat despre necesitatea modifică­rii legislației cu privire la pensie, în vederea unificării mecanismului de stabilire a pensiei și elaborarea unei formule unice, simplificate de calculare a pensiei pentru limita de vârstă la toate categoriile, precum și la recalcularea o dată la doi ani a pensiei persoanelor care continuă să activeze. Actualizarea venituri­lor luate în calcul la stabilirea pensiei pentru limita de vârstă, indexarea de două ori pe an a pensiilor. Pensionarii din Moldova sunt printre cei mai săraci din Europa.