Sindicatele sunt nemulţumite de un şir de măsuri din noul sistem de pensii, propus de reprezentanţii Guvernului. Membrii Comitetului Confederal al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova au decis zilele trecute că, dacă o parte din propunerile înaintate de reprezentanţii lucrătorilor vor fi acceptate de guvernare, vor continua să negocieze. În caz contrar, sindicaliştii îşi rezervă dreptul de a organiza manifestaţii, inclusiv pichetarea principalelor instituţii publice angajate în promovarea reformei sistemului de pensii.
Sindicatele nu sunt de acord nici cu aceea ca, după ce Guvernul a tot tărăgănat demararea consultărilor publice, acum, din lipsă de timp, noul sistem de pensii să fie adoptat la repezeală şi pus în aplicare începând cu 1 ianuarie 2017.
Or, cei de la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei au remis părţilor interesate proiectul de lege axat pe reformarea sistemului de pensii abia în această săptămână, iar avizele urmau a fi prezentate în termen record, de numai trei zile. În consecinţă, reprezentanţii sindicatelor nu exclud nici posibilitatea ca acest document de interes major pentru întreaga societate să fie aprobat de Guvern fără a mai fi supus dezbaterilor în cadrul Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective.
Cu toate acestea, reprezentanţii CNSM au elaborat şi remis în termen un aviz la proiectul de lege în cauză, iar propunerile înaintate pe această cale conţin şi poziţia unor sindicate de ramură.
Mulţi dintre salariaţii moldoveni sunt dezamăgiţi de nivelul scăzut al pensiilor de vârstă pe care le stabileşte şi acordă în prezent Guvernul. Aceştia sunt dispuşi chiar să renunţe la dreptul de asigurare cu pensie de vârstă în schimbul scutirii lor de la plata contribuţiilor cu această destinaţie.
O astfel de propunere a fost înaintată reprezentanţilor unui sindicat de ramură cu scopul de a fi adusă la cunoştinţa Guvernului, s-a menţionat în cadrul celei mai recente şedinţe a Comitetului Confederal al CNSM.
Proiectul de lege referitor la reforma sistemului de pensii prevede, între altele,
majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani în cazul bărbaţilor şi 62 – în cel al femeilor, lucru cu care nu sunt de acord reprezentanţii sindicatelor.
Cât priveşte stagiul de cotizare, reprezentanţii Guvernului propun ca acesta să fie majorat treptat, pentru ca, până în 2022, să atingă 36 de ani pentru bărbaţi şi 33 – pentru femei.
Cât despre pensiile speciale la care au dreptul acum funcţionarii publici şi alte categorii de salariaţi, acestea ar urma să fie excluse din legislaţia în vigoare. În acelaşi timp, proiectul sus-menţionat prevede că vor exista pensii speciale în baza unei alte legi, despre care nu se specifică mai multe.
Proiectul mai prevede dreptul la o singură recalculare a pensiei pentru cei care vor munci după pensionare timp de cel puţin cinci ani. Totodată, dreptul de a primi pensie parţială, pe care îl au acum cei care dispun de o vechime în muncă asigurată de cel puţin 15 ani, ar urma să fie acordat în cazul unui stagiu minim de 17 ani.
De asemenea, noua formulă de stabilire a pensiilor de vârstă se va axa, în principal, pe calcularea venitului mediu asigurat ce urmează a fi valorizat, coeficientul de 1,35, ce reprezintă costul unui an de asigurare socială de stat, precum stagiul total de cotizare. Astfel, mărimea pensiei de vârstă va depinde foarte mult de stagiul de cotizate. Cu cât va fi acesta mai mare, cu atât va creşte şi rata de înlocuire a salariului cu pensie.
Reprezentanţii Guvernului mai propun ca, în viitor, indexarea pensiilor să fie efectuată doar o dată pe an şi numai în baza indicelui inflaţiei, dacă acesta va înregistra o creştere mai mare de două la sută.
