Sindicatele propun modificări la proiectele de legi din domeniul bugetar

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) pledează pentru majora­rea cheltuielilor de recuperare a sănătății prin tratament balneosanatorial și reabilita­re pentru persoanele asigurare, majorarea cheltuielilor pentru odihna de vară a copii­lor, dar și majorarea ajutorului de deces.

Sunt doar câteva dintre propunerile pe care le-au înaintat sindicaliștii recent, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC), unde s-a discutat pe marginea proiectului de Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024, celui al fondurilor asigurării obligatorii de asistență medica­lă, precum și majorarea salariului minim pe țară.

În mod tradițional, CNSM a venit cu mai multe propuneri de îmbunătățire a acesto­ra. Astfel, sindicaliștii au propus ca la elabo­rarea proiectului de Lege a bugetului asi­gurărilor sociale de stat pentru anul 2024 să fie majorate cheltuielile de recuperare a sănătății prin tratament balneosanatorial şi reabilitare pentru persoanele asigurate, acestea urmând să fie stabilite în mărime de 80 de milioane de lei.

De menționat că, din anul 2014, suma alocaţiilor pentru tratamentul balneosana­torial al salariaților rămâne constantă (30 mln. lei), iar costul mediu al unui bilet de tratament este în creştere: în anul 2018 a constituit 5507 lei, iar în anul 2023 e de 8737 de lei (cu 58% mai mult). Suma chel­tuielilor respective nici pe departe nu asigu­ră recuperarea capacității de muncă a celor circa 700 de mii de salariaţi care contribuie la formarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 

Banii ar trebui să urmărească pacientul, nu prestatorul de servicii, și atunci multe probleme s-ar soluționa

 

Mai mult, CNSM a propus instituirea finanțării din fondul pentru măsuri de pro­filaxie a cheltuielilor pentru procurarea bi­letelor de tratament balneosanatorial, în valoare de 50 de milioane de lei.

De asemenea, sindicaliștii au solicitat personalizarea pe un cont individual al asiguratului a sumelor primelor medica­le în formă de contribuție procentuală ce depășesc suma de 12636 de lei, care va pu­tea fi utilizată pentru achitarea serviciilor și investigațiilor medicale sau pentru procura­rea medicamentelor.

„Membrii de sindicat semnalează că, deseori, asigurații sunt nevoiți să aștepte o perioadă îndelungată efectuarea unei investigații la aparate performante sau intervenții chirurgicale (de exemplu: pro­tezare, oftalmologie, cardiologie etc) și se adresează la instituții medico-sanitare pu­blice sau private pentru a efectua procedu­ra necesară. În acest sens, propunem amen­darea legislației, prin care să fie prevăzut ca, în cazul în care persoana a fost inclusă în lista de așteptare pentru intervenție sau investigație, dar între timp a efectuat-o cu banii săi, acesteia să-i fie compensată suma aferentă serviciului contractat în limita cos­tului prevăzut în Programul unic de asi­gurare obligatorie de asistență medicală”, a relevat Igor Zubcu, președintele CNSM.

 

Finanțarea a rămas aceeași, de 30 de milioane de lei anual

„Noi am făcut o analiză a evoluției situației din 2018 până în 2023. Finanțarea a ră­mas aceeași, de 30 de milioane de lei anual, dar numărul de bilete s-a redus aproape la jumătate. Din cauză că s-au majorat cos­turile, serviciile. Rugămintea noastră este să luăm în calcul acest lucru, pentru că e vorba de salariații care muncesc, și de faptul că pentru îmbolnăvirile care sunt se cheltuiește mai mult decât ar fi cazul să plătim pentru un tratament balenosanato­rial. În opinia noastră, s-ar cere o dublare a acestei sume”, a spus, în cadrul ședinței, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM.

Totodată, sindicaliștii au mai propus ca la elaborarea proiectului de Lege a bugetu­lui de stat pentru anul 2024 să fie majorate cheltuielile pentru odihna de vară a copiilor și stabilite în mărime de 20 de milioane de lei, pentru a acoperi rata inflației și numărul copiilor care își fortificau sănătatea în anul 2018.

„Anual se alocă doar nouă milioane de lei, iar cifrele ne arată că numărul de bilete s-a diminuat de două ori. Ar fi bine ca să menținem capacitatea instituțiilor, ca anu­al să fie cel puțin același număr de copii care să se odinească în taberele pentru co­pii”, a mai adăugat Sergiu Sainciuc.

 

E nevoie de mai mulți bani pentru asigurarea persoanelor neangajate

 

Cât privește proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul viitor, CNSM propune majorarea transferurilor de la bugetul de stat pentru asigurarea persoanelor neangajate prevă­zute la art. 4, alin. (4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medica­lă, pentru care Guvernul are calitatea de asi­gurat, pornind de la numărul de persoane neangajate pentru care Guvernul are calita­tea de asigurator (la data de 31 decembrie a anului precedent anului de gestiune) și prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, calculată în sumă fixă pentru anul 2024, în mărime de 12636 de lei.

„Conform Legii fondurilor asigurării obli­gatorii de asistență medicală (FAOAM)  pe anul 2023, veniturile din primele de asigu­rare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la sala­riu şi la alte recompense, achitate de către angajați, constituie 50,2% în totalul venitu­rilor FAOAM (7,3 miliarde de lei, conform rectificării FAOAM pe 2023), iar ponderea transferurilor de la bugetul de stat pentru asigurarea persoanelor neangajate – 46,2% în 2023 (6,7 miliarde lei, conform rectifică­rii propuse la FAOAM în 2023). În timp ce ponderea persoanelor angajate în total per­soane asigurate în cadrul FAOAM a consti­tuit 34,6% din totalul persoanelor asigurate (850107 persoane), comparativ cu 61,5% – asigurate de către Guvern (1513024 de persoane).

Efectuând un calcul, rezultă că o per­soană angajată asigurată (indiferent de du­rata contractului de muncă sau de durata perioadei de muncă pe parcursul anului) va achita circa 8587 lei anual (pornind de la 850107 persoane asigurate – raportul CNAM pe 9 luni ale anului 2023). Pe când Guvernul, pentru asigurarea unei persoane neangajate, va achita doar 4428,22 lei (por­nind de la 1513024 de persoane – raportul CNAM pe 9 luni din 2023) sau de două ori mai puțin”, a menționat Igor Zubcu.

 

Guvernul a transferat doar 49,4% din suma aprobată pe anul 2023

Conform Raportului privind executarea FAOAM la ziua din 30.09.2023, publicat de CNAM, pentru nouă luni ale anului curent, Guvernul a transferat doar 49,4% din suma aprobată pe anul 2023 pentru asigurarea persoanelor neangajate, în timp ce primele achitate de către salariați au fost executate în mărime de 75%.

„Drept urmare, constatăm o subfinanțare de la bugetul de stat pentru primele 9 luni ale anului, or, transferurile pentru asigura­rea persoanelor pentru care Guvernul are calitatea de asigurat urmau să constituie cel puțin cinci miliarde de lei sau cu 1,7 mili­arde de lei mai mult decât au fost execu­tate. În context, propunem modificarea art. 9 din Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigu­rare obligatorie de asistență medicală prin substituirea sintagmei „reprezentând suma aprobată a transferurilor din bugetul de stat în fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul precedent, indexată cu indicele prețurilor de consum pentru anul precedent” cu sintagma „repre­zentând suma rezultată din numărul per­soanelor neangajate pentru care Guvernul are calitatea de asigurator (la data de 31 de­cembrie a anului precedent anului de ges­tiune) și prima de asigurare obligatorie de asistență medicală calculată în sumă fixă”, se menționează în nota privind propunerile CNSM cu referire la proiectul FAOAM.

Și acestea nu sunt singurele propuneri ale CNSM. Sindicatele pledează pentru majorarea ajutorului de deces și stabilirea acestuia în mărime de 5000 de lei pentru corelarea cu cheltuielile minime pe care le suportă membrii familiei în legătură cu decesul unei persoane, mai cu seamă că cuantumul acestuia nu a fost modificat din anul 2013. Reprezentanții sindicatelor au cerut o previzibilitate și la indexarea pen­siilor, dar și la majorarea salariilor cadrelor didactice.

 

Un proces mai transparent, mai organizat

La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a menționat că aceste proiecte de legi sunt la etapa discuțiilor, nu sunt definitivate și că toate propunerile vor fi luate în calcul.

„Partea bună e că, inclusiv în acest an, pe documentele de buget, de politică fis­cală, vom avea un proces mai transparent, mai organizat, va fi mai mult loc pentru discuții. De aceea, vă încurajăm să studiați toate documentele și să veniți cu propuneri de îmbunătățire”, a menționat Alexi Buzu.

Ceea ce ține de subiectul privind ma­jorarea salariului minim pe țară, care a figurat și el pe ordinea de zi a ședinței CNCNC, reprezentanții Ministerului Mun­cii și Protecției Sociale au precizat că Gu­vernul va elabora în timpul apropiat un plan de măsuri pentru următorii trei ani, în urma consultărilor cu partenerii sociali. Anterior, dar și în ședința din săptămâna precedentă, sindicaliștii au reiterat nece­sitatea majorării salariului minim pe țară. CNSM propune ca acesta să fie de 5850 de lei și au făcut trimitere la Directiva Parlamentului European și a Consiliului UE, care spune că salariile minime adecvate în Uniunea Europeană prevăd că salariul minim în fiecare țară trebuie să fie de cel puțin 50% din salariul mediu. În cazul Republicii Moldova, referința de 50% din salariul mediu prognozat pentru anul 2023, de 11700 de lei, ar fi anume salariu minim cerut de sindicate – 5850 de lei.

 

Deși sunt aproape de două ori mai puțini decât persoanele neangajate, lucrătorii plătesc pentru sănătate cu 600 mln. de lei mai mult decât achită Guvernul pentru cei pe care e obligat să-i asigure.