Activitatea Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a fost apreciată foarte înalt în cadrul Academiei de vară a sindicatelor din Europa, care a avut loc recent la Bratislava, Slovacia. Am fost lăudați pentru intransigentă, luare de atitudine faţă de acţiunile inoportune întreprinse de asociaţiile patronale (angajatori) şi de guvern, îndeosebi în ceea ce priveşte ignorarea dreptului omului la muncă, ne-a relatat Nicolae Suruceanu, secretarul confederal al CNSM. Sindicatele noastre au contestat de trei ori actele normative adoptate de către Guvernul Republicii Moldova.
La eveniment, în afară de sindicaliştii din Republica Moldova, au participat reprezentanţi din mai bine de 30 de ţări de pe continent. Academia de vară a sindicatelor din Europa reprezintă o întrunire anuală, în cadrul căreia sunt abordate probleme ale mişcării sindicale, ale raporturilor dintre sindicate, patronate şi guverne.
Intransigenţa sindicatelor, condiţie a respectării dreptului la muncă
Sindicatele din Moldova au meritat preţuirea reprezentanţilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), a precizat Nicolae Suruceanu, pentru că acestea sunt active, nu se tem să înfrunte guvernarea. Deşi, în ţara noastră, situaţia în ce priveşte respectarea dreptului la muncă nu este atât de rea, precum în alte state din regiune. Or, precum a remarcat secretarul confederal al CNSM, în cadrul Academiei de vară a sindicatelor din Europa s-a constatat că la nivel de continent, în ultimii doi ani, are loc un atac masiv al patronatelor asupra reprezentanţilor muncitorilor, asupra organizaţiilor sindicale. Principala „redută” a respectivei agresiuni o constituie dreptul legal al muncitorilor la grevă. Adică, exponenţii capitalului îşi propun să lipsească sindicatele, salariaţii de calitatea de a-şi manifesta liber protestul faţă de acţiunile arbitrare ale patronilor. Este inadmisibil, avertizează Nicolae Suruceanu, pentru că acesta este un drept fundamental cucerit încă în 1949, când a fost adoptată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Va fi creat un tribunal internaţional al muncii
În acest context, dumnealui a relatat că sindicatele din Europa au declanşat o campanie amplă la nivelul continentului pentru obţinerea garanţiei tuturor guvernelor de a respecta dreptul sindicatelor, al salariaţilor de a organiza greve la locurile lor de muncă. Drept măsură de contracarare a ofensivei capitalului asupra muncitorilor, OIM, structură internaţională tripartită, care întruneşte sindicatele, patronatele şi guvernele, propune să fie constituit pentru prima dată în lume Tribunalul Internaţional al Muncii, care să examineze şi să se pronunţe pe cazurile de încălcare a dreptului omului la muncă.
Mai grav, în cadrul Academiei de vară a sindicatelor din Europa s-a manifestat îngrijorarea că, în plan global, problemele omului muncii nu mai reprezintă o prioritate.
Experţii care reprezintă mişcarea sindicală de pe continent au constatat că nu sunt folosite toate pârghiile OIM pentru apărarea drepturilor oamenilor muncii, din care cauză sindicatele din mai multe ţări europene şi-au pierdut autoritatea, nu sunt respectate de către guverne.
Integrarea europeană, provocări noi pentru sindicatele din Moldova
Ceea ce nu se poate spune despre sindicatele din Moldova, care, în afară de provocările ce decurg din problemele globale, se mai confruntă cu dificultăţi generate de intrarea în vigoare a Acordului de Asociere dintre RM şi UE, care ar putea, îndeosebi, să perturbeze piaţa muncii din ţară. Dar nici planeta nu este ferită de asemenea pericol, pentru că, spune Nicolae Suruceanu, în următorii 20 de ani, este posibilă o prăbuşire catastrofală a pieţei muncii internaţionale, provocată de procesul amplu, global de retehnologizare a sectorului de producere, a infrastructuri, care ar putea desfiinţa sute de mii, chiar milioane de locuri de muncă la nivelul planetei. Bunăoară, la nivelul continentului nostru, este posibilă pierderea a aproape 40 la sută din numărul locurilor de muncă.
Un alt mare risc care ameninţă omul, dezbătut în cadrul Academiei de vară a sindicatelor din Europa, îl reprezintă schimbările climaterice planetare. Europenii tratează cu multă seriozitate acest pericol, a spus secretarul confederal al CNSM. Din perspectiva aderării noastre la UE, este de părere Nicolae Suruceanu, mai sunt multe de făcut, pentru aceasta este însă absolut necesar să însuşim noi standarde de viaţă, europene.