16 august 2022
Chisinau
Social

Sindicatele cer guvernării să respecte toate drepturile și garanțiile salariaților

Loading
Social Sindicatele cer guvernării să respecte toate drepturile și garanțiile salariaților
Sindicatele cer guvernării să respecte toate drepturile și garanțiile salariaților
Vocea poporului

Propunerile Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova pentru Programul de guvernare și Planul de acțiuni de implementare a acestuia în vederea sporirii drepturilor și garanțiilor social-economice și de muncă ale salariaților.

Confederația Națională a Sindicate­lor din Moldova consideră oportun ca Programul de activitate al noului Guvern să cuprindă un comparti­ment distinct (capitol/subcapitol), intitulat „Muncă, politici salaria­le, securitate și sănătate în muncă, protecție socială și dialogul social”.

Concomitent, în mod principial, conside­răm necesar ca la elaborarea Programului de activitate al Guvernului și, ulterior, la imple­mentarea acestuia, să fie asigurată respec­tarea prevederilor art. 371 din Acordul de Asociere RM-UE, care stipulează necesitatea menținerii nivelurilor de protecție existente.

În acest context, este inadmisibilă amen­darea legislației, oferirea scutirilor sau de­rogărilor de la aplicarea dispozițiilor legale interne din domeniul mediului ori domeniul muncii sub pretextul dezvoltării mediului de afaceri și a climatului investițional, care con­duc la diminuarea nivelului de protecție al salariaților și garanțiilor activității sindicale.

Cu referire la conținutul capitolului/sub­capitolului propus, considerăm necesar ca acesta să conțină următoarele domenii de referință:

 

  1. Creșterea economică, crearea locurilor de muncă și calitatea forței de muncă

Dezvoltarea economică urmează a fi reali­zată prin elaborarea unor politici clare, cu pri­oritizarea sectoarelor economiei care au sus­tenabilitate și eficiență economică, pornind de la capacitățile și resursele de dezvoltare necesare interne, precum și reieșind din con­textul regional. Dezvoltarea economică ur­mează să fundamenteze politica socială, me­nirea căreia este să asigure un nivel de viață decent. Pentru a implementa aceste dezide­rate, considerăm oportun ca în Programul de activitate să fie reflectate următoarele:

  1. Asigurarea implementării Agendei 2030 de Dezvoltare Durabilă, în mod special a Obiectivului 8. Muncă decentă și creștere economică;
  2. Elaborarea și promovarea politicilor efi­ciente de susținere a producătorilor autoh­toni;
  3. Întreprinderea măsurilor de susținere a creării și deschiderii locurilor de muncă, inclusiv în aspect urban-rural, promovarea și susținerea pe larg a deschiderii afacerilor proprii și includerii tinerilor în programe de recalificare și de formare profesională;
  4. Corelarea și racordarea cererii și a ofer­tei pe piața muncii, finanțarea elaborării stan­dardelor ocupaționale, elaborarea unor curri­cule de instruire adecvate cerințelor de piață, promovarea învățământului dual ș. a.;
  5. Promovarea drepturilor salariaților de a beneficia de formare profesională continuă la locul de muncă, a învățământului profesional dual și a validării competențelor profesionale însușite nonformal pentru sporirea capacității acestora de a fi flexibili și securizați pe piața forței de muncă;
  6. Elaborarea și adoptarea unei Strate­gii naționale de combatere a fenomenului „muncii la negru” și de achitare a salariilor „în plic”, monitorizarea căreia să fie realizată la nivelul prim-ministrului;
  7. Neadmiterea diminuării drepturilor și a garanțiilor salariaților în întreprinderile de stat care urmează sau ar urma un proces de reformare;
  8. Asigurarea prestării serviciilor sociale accesibile și de calitate populației și nead­miterea transmiterii serviciilor de importanță vitală către structurile sectorului privat;
  9. Digitalizarea accesului la serviciile ofe­rite șomerilor de ANOFM și identificarea soluțiilor de majorare a bugetului alocat pen­tru serviciile active de ocupare a șomerilor.

 

  1. Consolidarea parteneriatului social

Un element important în realizarea dez­voltării societății este menținerea și favori­zarea dialogului și a parteneriatului social în procesul de elaborare și promovare a proiec­telor de documente care vizează domeniul social-economic, al muncii, precum și alte aspecte care se referă la viața oamenilor muncii și a populației în general. Scopul principal al dialogului și parteneriatului social este de a atinge un consens larg al părților care sunt vizate de politicile promovate, precum și de a evita situațiile conflictuale și de tensiune socială. Propunem ca în dome­niul de referință să fie realizate următoarele obiective:

  1. Reformarea structurii Guvernului prin divizarea unor ministere care includ domenii complexe de activitate (de exemplu: Minis­terul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Economiei și Infrastructurii, Mi­nisterul Educației, Culturii și Cercetării) sau domenii de activitate care au abordări con­trare în realizarea activității (de exemplu: Mi­nisterul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului) ș.a.;
  2. Instituirea Ministerului Muncii și Pro-tecției Sociale în vederea asigurării conso­lidării activității de administrare a muncii în conformitate cu Convenția OIM nr. 150 pri­vind administrația muncii;
  3. Promovarea parteneriatului social, a negocierilor colective, încheierii convențiilor colective și contractelor colective de mun­că, participării reprezentanților salariaților la procesul decizional la toate nivelurile;
  4. Dezvoltarea capacității Comisiei na-ționale pentru consultări și negocieri colec­tive și, în special, a Secretariatului acesteia în ceea ce privește examinarea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniile muncii și social-economic;
  5. Întărirea rolului partenerilor sociali și al Comisiei naționale pentru consultări și ne­gocieri colective în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor în problemele care țin de domeniul muncii și cel social-economic;
  6. Perfecționarea Legii nr. 245-XVI din 21 iulie 2006 privind organizarea și funcționarea Comisiei naționale pentru consultări și nego­cieri colective, a comisiilor pentru consultări și negocieri colective la nivel de ramură și la nivel teritorial în vederea asigurării rotației exercitării de către reprezentanții părților a funcției de președinte al Comisiei naționale;
  7. Eficientizarea funcționării comisiilor pentru consultări și negocieri colective la ni­vel ramural;
  8. Instruirea în materie de parteneriat so­cial prin aprobarea unui curriculum și pro­movarea modulului „Parteneriatul social” în instituțiile de învățământ.

 

  1. Combaterea pandemiei de Covid-19 și relansarea economică

Pandemia de Covid-19 a avut un impact fără precedent asupra economiei naționale. Prevenirea îmbolnăvirilor și atenuarea consecințelor urmează a fi direcții de acțiuni prioritare, care să contribuie la relansarea economiei și la coeziune socială. Intensifi­carea procesului de vaccinare, concomitent cu implementarea unor măsuri de susținere a populației și întreprinderilor afectate de criza pandemică va contribui la reactivarea activității economice. Prin urmare, este nece­sar de a implementa următoarele măsuri:

  1. Elaborarea și adoptarea, în regim de urgență, a unor mecanisme eficiente de protecție social-economică a populației și de relansare economică pentru atenuarea consecințelor pandemiei de Covid-19;
  2. Intensificarea procesului de vaccinare împotriva Covid-19 și asigurarea accesului liber și gratuit al populației țării la vaccinuri sigure și inofensive, precum și achiziționarea vaccinurilor de la diferiți producători auto-rizați, în funcție de solicitările populației;
  3. Modificarea legislației în vederea acor­dării facilităților și a stimulentelor salariaților care se vaccinează împotriva Covid-19;
  4. Lărgirea listei de medicamente com­pensate aferente tratamentului Covid-19 la domiciliu și reabilitării în condiții de domiciliu post-Covid;
  5. Aplicarea unui mecanism de susținere directă a lucrătorilor în cazul în care și-au pierdut sursele de venit prin subvenționarea plății salariilor în caz de suspendare a activității, șomaj tehnic/staționare în mărime de cel puțin al cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real;
  6. Elaborarea unui mecanism de susținere a familiilor cu copii minori în caz de închidere a instituțiilor de învățământ sau al desfășurării procesului educațional fără prezență fizică;
  7. Acordarea biletelor pentru reabilitarea medicală în instituțiile balneosanatoriale în mod prioritar persoanelor care au suferit de pe urma infectării cu Covid-19 (altele decât pneumofibroză);
  8. Acordarea unor vouchere/tichete po-pulației afectate de pandemie care să fie uti­lizate pentru procurarea produselor alimen­tare autohtone, astfel stimulând consumul intern și susținând producătorii autohtoni.

 

  1. Garantarea veniturilor care asigură un trai decent salariaților

Veniturile salariale constituie principala sursă de venit a populației, iar menținerea unui nivel adecvat al salarizării este indispen­sabilă pentru asigurarea unui trai decent și contribuirea la revenirea cetățenilor moldo­veni în țară. În acest context, este necesar să fie întreprinse măsuri care ar contribui la asi­gurarea unui trai decent al populației, prin:

  1. Stabilirea unui salariu minim unic pe țară la nivel de 50-60 la sută din salariul mediu pe economie, în conformitate cu re­comandările Cartei sociale europene revizu­ite, care să asigure respectarea principiului remunerare egală pentru muncă de valoare egală, inclusiv între femei și bărbați (la ora actuală avem salariul minim pe țară de 1000 de lei, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real de 2935 de lei, salariul minim în domeniul sănătății de 2470 de lei, valori de referință în sistemul unitar de salarizare de la 1300 de lei până la 2600 de lei);
  2. Continuarea perfecționării și îmbu-nătățirii prevederilor Legii nr. 270/2018 pri­vind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, inclusiv prin stabilirea unei singure valori de referință pentru salariile angajaților din sectorul bugetar (2200 de lei), conco­mitent cu implementarea unor coeficienți de complexitate pentru unele categorii de salariați), asigurarea creșterii continue a sa­lariilor angajaților din sectorul bugetar și alo­carea surselor financiare pentru implementa­rea măsurilor prevăzute de legislație;
  3. Realizarea angajamentelor privind spo­rirea motivării muncii personalului medical și nemedical finanțat din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală;
  4. Alocarea mijloacelor financiare pentru acordarea premiului anual pentru rezultatele activității în anii 2020 și 2021 pentru salariații din sectorul bugetar și introducerea plății ajutorului material;
  5. Creșterea nivelului de trai al populației prin majorarea continuă a salariilor în ramuri­le economiei naționale, precum și lichidarea/neadmiterea acumulării restanțelor la plata salariilor (întreprinderile stat – Î.S. „Calea Fe­rată din Moldova” și altele);
  6. Asigurarea majorării continue a cuantu­mului minim garantat al salariului în sectorul real al economiei în vederea sporirii venituri­lor salariale ale lucrătorilor și perfecționarea stabilirii acestui cuantum prin negocieri co­lective la nivel național;
  7. Modificarea Legii cu privire la mini­mul de existență în vederea stabilirii utiliză­rii obligatorii a acestui indicator la stabilirea garanțiilor minime ce determină nivelul de trai (salariul minim, pensia minimă, bursele studenților, indemnizațiile etc.).
  8. Majorarea sistematică a scutirilor de la impozitul pe venit a persoanelor fizice, stabilirea scutirii acordate pentru persoa­nele întreținute la nivelul scutirii personale și restabilirea scutirii acordate pentru soț/soție;
  9. Deducerea cotizației de membru de sin­dicat de la impozitul pe venit în vederea evi­tării dublei impozitări a mijloacelor bănești utilizate de sindicate și asigurării egalității în drepturi a sindicatelor și patronatelor;
  10. Includerea în categoria surselor de venit neimpozabile a ajutorului material, în expresie bănească sau naturală, acordat pe parcursul anului de către angajator angaja­tului sau fostului angajat la locul de muncă de bază;
  11. Modificarea legislației în vigoare în vederea reținerii contribuției de asigurări so­ciale din indemnizația de eliberare din ser­viciu achitată în conformitate cu prevederile art. 186 din Codul muncii al R. Moldova nr. 154/2003 și utilizarea sumelor și perioadelor respective la stabilirea pensiilor;
  12. Stabilirea excepției pentru unitățile din domeniul agriculturii la deducerea cheltuieli­lor pentru hrana organizată a salariaților, ce ține de condiția de acordare a unui „salariu mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din cuantumul salariului mediu lunar pe econo­mie prognozat pentru fiecare an”;
  13. Revenirea la scutirea tichetelor de masă de plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat, fapt care ar încuraja întreprinderile să contribuie la alimentarea salariaților;
  14. Revenirea la acordarea facilității care vizează dreptul la o reducere cu 15% a su­mei impozitului pe bunurile imobiliare pen­tru contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs, anterior datei limită stabilită de legislație;
  15. Perfectarea legislației în vederea asi­gurării transparentizării salariilor, respectării principiului „salariul egal pentru muncă de valoare egală”, precum și excluderii decala­jului dintre nivelul de remunerare a femeilor și bărbaților.

 

  1. Asigurarea securității sociale pentru populație

Unul dintre obiectivele de bază ale statului constă în garantarea unei protecții sociale a persoanelor în legătură cu producerea unor riscuri care afectează calitatea vieții populației. Distribuirea echitabilă a prestațiilor va con­tribui la consolidarea societății și asigurarea bunăstării populației. Asigurarea credibilității, atractivității și sustenabilității sistemelor de securitate socială va contribui la consolida­rea bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. În acest sens, sunt necesare:

  1. Crearea fondurilor de asigurări sociale de stat pe tipuri de riscuri sociale asigurate;
  2. Acordarea din bugetul de stat a indemnizației lunare pentru îngrijirea copi­lului până la împlinirea vârstei de 2 ani nu doar pentru persoanele neasigurate, dar și cele asigurate, în scopul implementării unui tratament egal și echitabil al beneficiarilor indemnizațiilor acordate familiilor pentru co­pii. Astfel, persoanele angajate vor beneficia de prestații atât din bugetul de stat, cât și din bugetul asigurărilor sociale corelativ venitu­rilor asigurate;
  3. Instituirea mecanismului de indexa­re anuală a indemnizațiilor stabilite pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, în funcție de rata inflației;
  4. Stabilirea pensiei minime la nivelul mi­nimului de existență, cu alocarea mijloacelor financiare suplimentare de la bugetul de stat pentru acoperirea diferenței până la pensia minimă;
  5. Instituirea pensiei de bază, achitate de la bugetul de stat, pentru toate persoanele de vârstă pensionară;
  6. Perfecționarea mecanismului de inde­xare a pensiilor și altor prestații sociale;
  7. Restabilirea dreptului la pensia anticipa­tă (ieșirea la pensie cu trei ani anterior vârstei de pensionare standard) atât pentru bărbați, cât și pentru femei;
  8. Elaborarea și promovarea unui proiect de lege prin care să fie diminuată vârsta și stagiul necesar de pensionare pentru limită de vârstă pentru lucrătorii care activează în condiții de risc sporit pentru sănătate (de exemplu: personalul medical, alte categorii de lucrători aflați în prima linie de combatere a pandemiei Covid-19);
  9. Stabilirea unui mecanism de susținere a persoanelor care și-au stabilit pensia în anii 1999-2001 și nu au beneficiat de valorizare;
  10. Perfecționarea mecanismului de re­calculare a pensiilor pentru pensionarii care continuă să activeze în câmpul muncii și comprimarea termenelor prevăzute de Legea privind sistemul public de pensii nr. 156/1998, pentru reexaminarea pensii­lor pentru limită de vârstă, stabilite până la 1 ianuarie 2019, pentru beneficiarii care au realizat stagiu de cotizare după stabilirea pensiei;
  11. Modificarea legislației în vigoare în vederea introducerii dreptului la pensionare anticipată pentru ambii părinți în familiile că­rora s-au născut și au fost educați, până la vârsta de 8 ani, 5 și mai mulți copii, concomi­tent cu reducerea stagiului total necesar;
  12. Extinderea tuturor tipurilor de pre-stații sociale asigurate (ajutor de șomaj, indemnizație pentru îngrijirea copilului, in­capacitate temporară de muncă ș.a.) pentru persoanele asigurate cu contract individual de asigurări sociale;
  13. Perfecționarea mecanismului de acor­dare a biletelor pentru tratamentul balneosa­natorial al salariaților;
  14. Majorarea transferurilor de la bugetul de stat către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală;
  15. Personalizarea unei părți din prima de asigurare obligatorie de asistență medicală;
  16. Implementarea examenelor medicale profilactice periodice din sursele Fondurilor asigurării obligatorii de asistență medica­lă pentru salariații din economia națională în vederea depistării precoce a maladiilor și prevenirea agravării stării de sănătate a populației;
  17. Elaborarea, implementarea și îmbună-tățirea mecanismelor de digitalizare a siste­mului medical;
  18. Intensificarea procesului de deschi­dere a grupelor de creșă și modernizarea instituțiilor de educație timpurie, inclusiv prin instituirea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor în cadrul parteneriatelor public-private în acest domeniu;
  19. Modificarea legislației în vederea sta­bilirii mecanismelor de stimulare a angajaților cu responsabilități familiale;
  20. Alocarea din fondurile asigurării obli­gatorii de asistență medicală a mijloacelor financiare pentru măsuri de profilaxie a ma­ladiilor salariaților;
  21. Alocarea mijloacelor financiare pentru tratamentul balneosanatorial a persoanelor asigurate;
  22. Alocarea mijloacelor financiare pentru odihna de vară a copiilor și adolescenților.

 

  1. În domeniul dreptului muncii

Dreptul la muncă constituie un drept fun­damental al omului.

Asigurarea respectării acestui drept fun­damental, precum și a principiilor de bază ale reglementării raporturilor de muncă și ale legislației cu privire la sindicate, statuate de actele internaționale și Constituția Repu­blicii Moldova, cum ar fi: libertatea muncii; interzicerea muncii forțate și a discriminării în domeniul raporturilor de muncă; egali­tatea în drepturi și posibilități a salariaților; asigurarea dreptului salariaților la asociere în sindicat; îmbinarea reglementării de stat și a reglementării contractuale a raporturi­lor de muncă; stabilirea garanțiilor de stat pentru asigurarea drepturilor salariaților și exercitarea controlului asupra respectării lor; asigurarea dreptului salariaților la apărarea intereselor de muncă; asigurarea dreptului la soluționarea litigiilor individuale de muncă și a conflictelor colective de muncă, precum și a dreptului la grevă, fac parte din angajamen­tele indispensabile pentru activitatea oricărui Guvern.

În acest context, se propune atingerea acestor scopuri pentru realizarea dreptului muncii, prin:

  1. Continuarea, în format tripartit, a pro­cesului de perfecționare a Codului muncii și de racordare a acestuia la standardele internaționale în domeniul muncii (Directive­le UE, Convențiile Organizației Internaționale a Muncii etc.);
  2. Crearea mecanismelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor individuale de muncă;
  3. Instituirea completelor de judecată spe­cializate în domeniul dreptului muncii;
  4. Inițierea procedurilor privind ratificarea de noi standarde internaționale în domeniul muncii (Convențiile OIM nr. 102, 149, 168, 173, 177 și altele) în vederea perfecționării legislației naționale, precum și a sporirii drepturilor și garanțiilor în domeniul muncii și protecției sociale;
  5. Instituirea fondului de garantare a creanțelor salariale în cazul insolvenței anga­jatorului;
  6. Implementarea la nivel de țară a Regis­trului electronic al salariaților din Republica Moldova (urmare a anulării carnetelor de muncă);
  7. Excluderea taxei pentru înregistrarea de stat a organizației sindicale pentru obținerea statutului de persoană juridică;
  8. Inițierea procedurii de perfecționare a legislației contravenționale în vederea stabi­lirii sancțiunilor (contravenționale), în măsura în care să descurajeze încălcarea legislației cu privire la sindicate sau împiedicarea exercitării drepturilor sindicale garantate de legislație, de statutele lor, de convențiile colective și contractele colective de muncă;
  9. Promovarea și implementarea sistema­tizării și unificării practicii judiciare la exa­minarea litigiilor individuale și a conflictelor colective de muncă;
  10. Promovarea elaborării unui comenta­riu oficial la Codul muncii;
  11. Evaluarea implementării și a respec­tării standardelor internaționale în dome­niul muncii la care R. Moldova este parte, în scopul eficientizării aplicării prevederilor acestora.

 

  1. În domeniul securității și sănătății în muncă

Sănătatea angajaților este una dintre pro­blemele prioritare și o componentă impor­tantă a potențialului forței de muncă. Mo­dul în care se realizează organizarea muncii, având în vedere sănătatea și securitatea muncii, sprijină obținerea unor condiții de muncă decente și maximizează capacitatea de muncă a lucrătorilor. În acest context, se propune:

  1. Ajustarea legislației cu privire la secu­ritatea și sănătatea în muncă la Directivele Uniunii Europene și Convențiile Organizației Internaționale a Muncii;
  2. Revizuirea cadrului normativ existent în domeniul inspecției muncii pentru a asi­gura conformitatea cu prevederile acte­lor internaționale ratificate de R. Moldova (Convenția OIM nr. 81 privind inspecția mun­cii în industrie și comerț și Convenția OIM nr. 129 privind inspecția muncii în agricultură);
  3. Elaborarea politicii naționale de secu­ritate și sănătate în muncă și a planului de acțiuni aferent;
  4. Consolidarea capacității de securitate și sănătate în muncă prin crearea unei sub­diviziuni interne separate cu responsabilități distincte în domeniul de referință în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale;
  5. Modificarea Legii securității și sănătății în muncă cu introducerea obligativității an­gajatorului de a constitui, organiza și de a finanța activitatea Comitetului pentru secu­ritate și sănătate în muncă;
  6. Examinarea, periodic, la ședințele Guver­nului, a situației privind domeniul securității și sănătății în muncă;
  7. Racordarea legislației naționale la pre­vederile Convenției OIM nr. 161 privind servi­ciile de sănătate ocupațională;
  8. Aprobarea unei proceduri de acredita­re a serviciilor externe de protecție și pre­venire, conform art. 11 din Legea securității și sănătății în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008.
  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor