22 iunie 2024
Chisinau
Oficial

Sindicalism fără frontiere: Chișinău și București, mai aproape ca oricând

Loading
Oficial Sindicalism fără frontiere: Chișinău și București, mai aproape ca oricând
Sindicalism fără frontiere: Chișinău și București, mai aproape ca oricând
Vocea poporului

Fără îndoială, evenimentul săp­tămânii (poate că și al lunii – deși putem scruta mai optimist viitorul), care s-a consumat miercuri în incin­ta Casei Sindicatelor, a fost semna­rea Acordului de colaborare între Confederația Națională a Sindica­telor din Moldova și Confederația Națională Sindicală din România „Cartel ALFA”, valabil în perioada 2022–2026.

Igor Zubcu, președintele CNSM, gazda evenimentului, făcând pre­zentarea oaspetelui, Bogdan Hossu, președintele CNSR „Cartel ALFA”, a relevat că, în contextul procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, o relație de prietenie evoluează într-o relație de integrare a mișcării sindicale din România și din R. Moldova, care e în beneficiul ambelor părți. Domnia sa l-a rugat pe Bogdan Hossu să împărtășească din experiența Ro­mâniei în procesul de integrare în UE, dar și despre procesul de inte­grare a mișcării sindicale române în structurile sindicale europene.

Bogdan Hossu, care e un lider sindical puternic în România de vreo 30 de ani, nu e numai un foar­te bun orator, dar s-a dovedit a fi și un fel de „enciclopedie ambulan­tă”, care a captat atenția membrilor Comitetului Confederal al CNSM timp de mai bine de o oră și ju­mătate, relatând într-un limbaj viu, presărat cu glume, despre situația din România, dar și din unele țări europene la capitolul mișcarea sin­dicală, salarizare, drepturile omului, politicile statelor europene ce țin de salarii și pensii, dar și despre politi­cile promovate de unele corporații internaționale, adesea contrar bu­nului simț și drepturilor inalienabile ale angajaților din țările unde își au filiale. De asemenea, domnia sa a răspuns la o serie de întrebări adre­sate de membrii Comitetului Confe­deral al CNSM, susținând un dialog interactiv interesant.

Liderul sindical de la București a afirmat chiar din capul locului că un om informat face cât doi și a po­vestit despre ceea ce se întâmplă în România în plan social și des­pre rolul sindicatelor în apărarea salariaților.

 

Politica europeană vorbește de economia socială de piață, la noi se discută doar de economia de piață

 

Bogdan Hossu a relevat, printre cele mai spinoase probleme dezbătute în ultima vreme în România, Legea coșului minim pentru un trai decent, acesta fiind struc­turat pe tipuri de familie, salariul minim net, de 1580 de lei românești (echivalent cu 6320 de lei moldovenești), dar s-a refe­rit și la Marșul sărăciei în România, care va fi organizat în perioada 17-21 octombrie curent. Și asta în condițiile în care nivelul de trai în România este de cel puțin 2-3 ori mai înalt decât în R. Moldova, ținând sea­ma de puterea de cumpărare a salariilor de acolo, prețurile fiind, în fond, cam ca la noi, iar pe alocuri mai mici.

Abordând problema politicii fiscale, Bogdan Hossu a declarat literalmente că „poți să faci dumping pe seama politicii fiscale”, astfel încât nu numai angajatorii, dar nici angajații să nu fie interesați să plă­tească cinstit impozitele, deoarece uneori, pentru un salariu mai mare, poți să ajungi că obții net o sumă mai mică decât salariul minim. „Dar omul nu merge acasă cu sa­lariul brut, ci cu salariul net pe care îl are în buzunar. De aici și tendința de a comite evaziuni fiscale. Iar în consecință, are de pierdut toată lumea: și statul, și omul mun­citor, întreaga societate”.

Referindu-se la dialogul social, Bogdan Hossu a amintit că țările occidentale au o istorie de o sută de ani de dialog social. „Costul vieții unui angajat, la noi, este zero. În Occident, însă, despăgubirile plă­tite în caz de accident de muncă pot fa­limenta o companie. Politica europeană vorbește de economia socială de piață, pe când la noi se vorbește de economia de piață. În economia socială de piață, pilonul cel mai important este dialogul so­cial. De aceea, instituția sindicală e deose­bit de importantă”.

În context, referindu-se la compani­ile transnaționale, cu care apar adesea probleme, Bogdan Hossu a dat un exem­plu din România, legat de o filială a unei companii străine, care ignora cerințele sindicatelor. Ce au făcut sindicaliștii din țara vecină? Au închiriat două autoca­re și au mers la Viena ca să proteste­ze în fața sediului central al companiei. Rezultatul? În câteva ore, sindicaliștii au fost chemați la masa de negocieri, iar până la miezul nopții a fost semnată Convenția colectivă… Fiindcă în Occident sunt alte reguli, iar orice ilegalitate sau problemă în relațiile cu angajații aduce prejudicii de imagine și, respectiv, pierderi în afaceri.

Liderul sindical român a relevat că în UE există Comitetul de întreprinderi, care analizează situația din companii­le transnaționale, și i-a sfătuit pe colegii din R. Moldova să intensifice colaborarea cu sindicatele din diferite țări și să obțină, pentru început, statut de observa­tor în acest Comitet, până la aderarea la UE.

Totodată, Bogdan Hossu ne-a avertizat: „Lupta voastră va fi împotriva Con­siliului de Investitori Străini și a Camerei de Comerț Americană, aceasta din urmă având o politică de imixtiune pe multiple planuri, inclusiv în plan legislativ”.

Fiind întrebat de patrimoniul adminis­trat de CNSR „Cartel ALFA”, Bogdan Hos­su a povestit în linii generale despre bu­nurile, hotelurile, stațiunile sindicatelor, adăugând că „o instituție este puternică nu numai prin membrii săi, dar și prin re­sursele materiale și financiare pe care le deține”.

În încheiere, Bogdan Hossu a propus ca liderii sindicali de pe ambele maluri ale Prutului, consiliile generale ale acestora să se întrunească de două ori pe an, o dată la Chișinău și o dată la București, în care să dezbată cele mai arzătoare probleme.

La sfârșitul evenimentului, în fața mem­brilor Comitetului Confederal al CNSM, Igor Zubcu, președintele CNSM, și Bogdan Hossu, președintele CNSR „Cartel ALFA”, au semnat Acordul de colaborare între cele două entități sindicale, care conțin principii de bază și domeniile în care vor conlucra în următoarea perioadă de cinci ani.

„Părțile își asumă obligația să facă schimb sistematic de informații, atât des­pre actele legislative și normative în vigoa­re, cât și despre cele în curs de elaborare în domeniul muncii, protecției sociale și alte domenii ce prezintă interes comun, pre­cum și despre strategia și tactica fiecărei părți la negocierea și încheierea Acorduri­lor cu Guvernele respective, cu alte orga­ne ale administrației publice sau cu organisme patronale, privind problemele so­cial-economice și cele ce țin de protecția muncii și a membrilor de sindicat”, se menționează, între altele, în Acord.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand