În societatea noastră, de obicei, grija de copii cade pe umerii mamei. Este un stereotip, spun experții, la fel cum femeia ar trebui să stea doar la bucătărie și să îngrijească copiii. Ca tații să fie mai activi la creșterea odraslelor, în 2016, în Codul muncii a apărut o nouă noțiune, cea de concediu paternal.
Astfel, aceasta permite ambilor părinți să-și ia concediu de îngrijire a copiilor pentru o perioadă de până la trei ani. Chiar și așa, numărul taților care solicită concediu de îngrijire a copiilor este destul de mic în comparație cu unele țări europene. Potrivit datelor oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), anul trecut, circa opt mii de bărbați au beneficiat de indemnizație pentru creșterea copilului până la vârsta de trei ani. Printre aceștia este și Ion Vrabie din Chișinău.
Acum doi ani, în familia Vrabie a apărut cel de-al doilea copil, Mihai. Irina lucra în cadrul unei companii private, iar dacă ieșea în concediu pentru îngrijirea copilului, risca să rămână fără acest post de muncă, ce era, de altfel, unul destul de avantajos.
„Evident, șeful nu mi-a spus nimic. Urma să găsească pe altcineva în locul meu. Nu am vrut să pierd acest post de muncă, pentru că îmi plăcea ceea ce făceam și primeam un salariu foarte bun. Atunci am discutat cu soțul și am ajuns la concluzia că cel mai bine ar fi să-și ia el concediu paternal, iar eu să continuu să muncesc. Salariul lui era unul cu mult mai mic decât al meu și nu risca nimic dacă rămânea fără lucru”, ne spune Irina.
Imediat ce a născut, ea și-a luat concediu anual de odihnă, după care a revenit la muncă. Acasă a rămas soțul cu cei doi copii. „Până m-am convins că lucrurile merg bine, am avut mari emoții. Din această cauză, am și luat cu chirie un apartament lângă sediul unde lucram ca să pot merge în pauza de masă acasă ori, în caz de necesitate, să fiu prin preajmă”, își amintește femeia.
Și Ion Vrabie ne spune că nu i s-a părut nimic ieșit din comun, deși când le-a spus colegilor de serviciu că trebuia să-și ia concediu pentru îngrijirea copilului, aceștia s-au uitat cam straniu la el. „Au început să zâmbească și nu m-au înțeles. Nu le-am acordat atenție, pentru că familia este cea mai importantă pentru mine. Nu mă plâng, deși nu pot să spun că mi-a fost ușor”, susține Ion.
Stereotipuri și prejudecăți
Deși percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au îmbunătățit ușor în ultimii zece ani, există încă multe stereotipuri și prejudecăți. Un sondaj realizat în 2019 de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) arată că 73% dintre respondenți consideră că este de datoria bărbatului să aducă bani în casă, iar aproape 62% cred că femeia trebuie să se ocupe de treburile casei.
„Respectiv, într-o societate unde se așteaptă ca mama să îngrijească de copii, pe când tata să câștige bani pentru întreținerea familiei și să progreseze în carieră, stereotipurile și prejudecățile legate de rolurile de gen vor persista încă mult timp”, menționează Alina Andronache, specialistă în relațiile cu publicul şi advocacy la CPD.
Țările nordice, în topul exemplelor pozitive
Nu există o țară în care să fie o egalitate deplină la acest capitol. Potrivit datelor oferite de CPD, Suedia înregistrează cea mai mare rată de utilizare a concediului parental de către tați – 44%, iar mamele – 56%. În Islanda, părinții pot beneficia de 39 de săptămâni de concediu parental, dintre care 13 sunt rezervate exclusiv tatălui, 13 – exclusiv pentru mama, iar restul divizate între părinți. Sistemul de concediu parental din Norvegia prevede 46 sau 56 de săptămâni de concediu de îngrijire a copilului, în funcție de schema de plată aleasă.
