Sărăcia îi alungă nu doar pe tinerii pedagogi din școli, dar îi determină și pe viitorii studenți să ocolească această profesie. Asta pentru că, pe an ce trece, tot mai puțini aleg să studieze științele educației. Numărul în scădere al viitorilor învățători și profesori este o problemă care, cu trecerea anilor, se acutizează. Acum, nici măcar proiectele, aparent foarte atractive, nu-i mai determină pe tineri să aplice la universitățile cu profil pedagogic.
Salariul mic pe care îl primesc pedagogii ar fi principalul motiv al lipsei de doritori de a studia în acest domeniu.
„Nu alegem această meserie din cauză că salariile sunt mici. E foarte greu să lucrăm cu copiii în școală. Cunosc mulți studenți care studiază științe, dar aleg modulul psihopedagogic. Astfel, ei pot lucra cu copiii de până la clasa a 9-a, însă depinde foarte mult de salariu. Cele mai mari salarii sunt în IT, jurisprudență, unde merg să studieze cei mai mulți tineri”, ne spune unul dintre proaspeții absolvenți de liceu pe care l-am întâlnit la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
Pe an ce trece, universitățile cu profil pedagogic înregistrează o scădere a numărului de tineri care vor să studieze științele educației. Deși, în acest an, Ministerul Educației și Cercetării a oferit mai multe locuri la buget pentru Facultatea Științele Educației de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, puțini au fost cei care au depus aici dosarele. Nici măcar bursele de la buget nu i-a determinat pe tineri să aplice la pedagogie.
„Solicitări sunt puține. De exemplu, la specialitatea profesor de limba română, am avut de la Ministerul Educației 93 de locuri pentru aceste programe de studii. Bineînțeles că aici au fost cele mai multe locuri neocupate. De ce nu au fost ocupate? Pentru moment, nu avem o explicație pentru aceasta. Încercăm acum să invităm candidați care ar dori să acopere aceste locuri”, ne spune Larisa Sadovei, secretara Comisiei de admitere de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”.
Potrivit acesteia, după prima etapă de admitere la universitate, 176 de locuri cu burse de la buget au rămas disponibile. Deși, între timp, unele au fost acoperite, multe rămân încă vacante. O situație similară se atestă ani la rând. Asta se explică, în primul rând, prin faptul că salariile nu sunt atractive în domeniul învățământului și efortul substanțial pe care îl depune, totuși, cel care activează în domeniul educației nu este motivat din punct de vedere financiar. Probabil, aceasta ține mai mult de politicile statului, de politicile învățământului superior în Republica Moldova”, adaugă Larisa Sadovei.
Faptul că statul ar trebui să ia măsuri urgente în acest sens o spune și Uliana Culea, președinta Comitetului sindical al studenților de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”.
„Problema nu este în instituțiile de învățământ, problema este în societate. Atractivitatea profesiilor este dictată de cuantumul salariilor și de nivelul de trai pe care îl asigură societatea tânărului specialist, pentru că noi pe asta mizăm. Oferim niște specialități utile societății actuale. Ca să fie atractiv, mai întâi trebuie să pornim de la salarii, după care urmează condițiile de trai și de lucru. Foarte multe instituții de învățământ au condiții precare, nu sunt modernizate, lucrăm cu calculatoare personale. În ultimă instanță, mai mulți factori cumulați fac într-adevăr neatractivă specialitatea de pedagog”, a declarat Uliana Culea pentru ziarul „Vocea poporului”.
Și Universitatea de Stat din Moldova se confruntă cu aceeași problemă. De fapt, responsabilii consideră că situația la acest capitol este una dramatică.
