Care sunt condițiile actuale de stabilire și calculare a pensiilor funcționarilor publici, care la 1 ianuarie 2017 aveau peste 15 ani de activitate în serviciul public, dar nu întruneau celelalte condiții pentru stabilirea pensiei?
Irina Plămădeală, Chișinău
Ana MOLDOVANU
consilier superior
în Departamentul protecție social-economică al CNSM
Condițiile de stabilire a pensiilor funcţionarilor publici sunt stabilite în Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a pensiilor funcţionarilor publici, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 412/2004 cu modificările ulterioare.
Astfel, actualmente, asigurații cu statut de funcționar public, care, la 1 ianuarie 2017, au realizat stagiul de cotizare de 33 de ani bărbaţi şi de 30 de ani femei şi de cel puţin 15 ani în serviciul public, au dreptul la pensie la atingerea vârstei de pensionare: bărbați – 62 de ani și femei – 57 de ani și stagiul de cotizare: bărbați 35 de ani și femei – 30 de ani.
De dreptul la pensie beneficiază și persoanele asigurate care nu au statut de funcționar public, au atins vârsta de pensionare de 62 de ani pentru bărbați și de 57 de ani pentru femei, au realizat la 1 ianuarie 2017 un stagiu de cotizare de 33 de ani bărbați și de 30 de ani femei și confirmă cel puțin 15 ani în serviciul public.
Mărimea pensiei constituie 75% din venitul mediu lunar asigurat, care se calculează din venitul mediu lunar asigurat realizat pentru ultimele 60 de luni de activitate în serviciul public, confirmat prin certificatul cu privire la salariu și prin datele contului personal de asigurări sociale ale persoanei asigurate.
Venitul mediu lunar asigurat realizat până la 1 ianuarie 1999 se confirmă prin certificatul cu privire la salariu. În cazul lipsei acestuia din arhive, venitul poate fi confirmat prin alte documente în care este indicat salariul (biletul de partid, biletul de membru de sindicat).
În cazul în care venitul mediu lunar asigurat în funcţia publică nu poate fi confirmat prin certificatul cu privire la salariu pentru o anumită perioadă din ultimele 60 de luni de activitate în funcţia publică (documentele nu s-au păstrat nici în instituţia respectivă sau în organul ierarhic superior şi nici în arhive sau veniturile nu au fost realizate în funcţia publică), lunile respective se substituie cu un număr similar de luni de activitate nemijlocit anterioare în care s-au realizat şi s-au confirmat venituri în funcţia publică. În cazul în care nici prin această modalitate nu poate fi confirmat venitul mediu lunar asigurat pentru perioada de 60 de luni de activitate în serviciul public, cuantumul pensiei se calculează în baza salariului mediu lunar pe ţară pentru anul anterior anului de pensionare.
Tipurile de retribuire a muncii care se iau în calcul la determinarea venitului asigurat pentru calcularea pensiei cuprind: salariul de bază, toate tipurile de premii băneşti, prevăzute de sistemele de remunerare în vigoare, premiul anual, recompensa anuală (lunară) pentru vechime în muncă, sporurile şi adaosurile la salariu, recompensele, alte plăţi achitate din fondul de salarizare şi ajutorul material anual achitat la indemnizaţia de concediu.
La calcularea pensiei se iau în considerare plăţile specificate mai sus, indiferent de numărul lor, cu condiţia că au fost achitate pentru perioada ce se ia în calcul.
Venitul asigurat realizat în perioada de până la 1 ianuarie 1999 se actualizează prin înmulţirea coeficientului individual la valoarea medie a salariilor medii lunare pe ţară pentru toată perioada de după 1 ianuarie 1999, inclusiv pentru anul precedent anului de realizare (reexaminare) a drepturilor la pensie.
Coeficientul individual reprezintă raportul dintre suma salariului pentru perioada de până la 1 ianuarie 1999 şi suma salariului mediu pe ţară pentru aceeaşi perioadă. Coeficientul individual nu poate fi mai mare de 5.
Venitul asigurat realizat după 1 ianuarie 1999 se ia în considerare în valoarea sa reală.
În venitul mediu se includ toate plăţile care se achită din fondul de salarizare (salariul de bază, sporuri, adaosuri, suplimente, premii lunare, premii unice, recompense, compensaţii) prevăzute de actele normative în vigoare privind salarizarea funcţionarilor publici, suma compensaţiei pentru concediul de odihnă anual nefolosit, ajutorul material acordat în limitele mijloacelor prevăzute în acest scop în fondul de retribuire a muncii salariaţilor din autorităţile publice, indemnizaţia unică plătită conform art. 42 alin. (3) al Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
La calcularea pensiei se iau în considerare plăţile specificate mai sus, indiferent de numărul lor, cu condiţia că au fost achitate în perioada ce se ia în calcul şi au fost incluse în venitul pentru luna în care au fost calculate. Plăţile achitate după stabilirea pensiei, adică pentru luna care nu este inclusă în perioada ce se ia în calcul, nu se iau în considerare la calcularea pensiei.
În venitul mediu se includ plăţile provenite din activitatea în funcţie de membru al organului electiv sau membru al aparatului organului electiv, funcţionar public degrevat de atribuţiile de la locul de muncă permanent pe perioada electorală.
În venitul mediu nu se includ plăţile provenite din activitatea prin cumul, inclusiv: ştiinţifică, didactică, de creaţie, precum şi a reprezentanţilor statului în organele de conducere ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni.
În cazul realizării venitului atât în perioada de până la 1 ianuarie 1999, cât şi după 1 ianuarie 1999, venitul mediu lunar se determină ca media veniturilor lunare determinate separat pentru aceste două perioade.
La dorinţa persoanei care solicită pensia, lunile în care aceasta s-a aflat în incapacitate temporară de muncă, în concediu de maternitate sau pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de trei ani, confirmate prin actele respective, sau a beneficiat de ajutor de şomaj, se substituie cu un număr similar de luni lucrate anterior cazului respectiv.