22 mai 2024
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Sfatul avocatului: Dispărut fără urmă

Loading
Cetăţeanul şi legea Sfatul avocatului: Dispărut fără urmă
Sfatul avocatului: Dispărut fără urmă
persoana-disparuta

Foto: private-investigators-uk.com

 

Soţul meu este plecat la lucru în Federaţia Rusă de 11 ani. În primul an ne suna şi comunicam, după care, de 10 ani, nu mai ştiu nimic de el. Am încercat să îl sun la numărul de telefon pe care îl ştiam, dar nu mai pot lua legătura cu el. Am sunat şi la poliţia din localitatea în care mi-a spus soţul că se află, dar mi s-a comuni­cat că nu cunosc nimic despre o astfel de persoană. Cu trecerea timpului, lipsa soţului creează tot mai multe probleme, în special, pentru copii, perfectarea acte­lor acestora, administrarea bunurilor comune. Cum trebuie să procedez ca să-mi rezolv toate problemele legate de lipsa soţului?

 

Maria Vrabie, mun. Chişinău

 

În cazul dvs., trebuie să iniţiaţi procedura de declarare a soţului dispărut fără urmă sau de decla­rare a decesului acestuia.

Pentru aceasta, trebuie să de­puneţi o cerere de chemare în ju­decată în procedură specială.

Trebuie să cunoaşteţi că per­soana fizică poate fi declarată dis­părută fără urmă dacă lipseşte de la domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării ei.

Persoana poate fi declarată decedată, dacă timp de trei ani la domiciliul său lipsesc ştiri despre locul unde se află sau după șase luni, dacă a dispărut în împreju­rări ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei a pre­supune ca a decedat în urma unui anumit accident.

Dispariţia sau decesul se de­clară de instanţa de judecată, la cererea persoanei interesate.

În cazul imposibilităţii de a se determina ziua primirii ultimelor informaţii despre dispărut, ter­menul pentru declararea dispari­ţiei fără urmă va începe să curgă din prima zi a lunii următoare ce­lei în care au fost primite ultimele informaţii despre dispărut, iar în cazul imposibilităţii de a deter­mina această lună, de la 1 ianua­rie al următorului an. Expirarea termenului de cel puţin un an din ziua primirii ultimelor ştiri este o condiţie, în lipsa căreia persoana fizică nu poate fi declarată absen­tă sau dispărută.

Ziua morţii persoanei decla­rate decedată se consideră ziua la care 

hotărârea judecătorească privind declararea decesului ei a rămas definitivă. Dacă o persoană dispărută în împrejurări care pre­zentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune că a decedat în urma unui accident este declarată decedată, instan­ţa de judecată poate să declare ca dată a decesului ziua morţii ei prezumate. Declararea decesului produce aceleaşi efecte juridice ca şi decesul fizic constatat.

Declararea de către instan­ţa de judecată a persoanei fizice dispărută fără urmă sau deceda­tă creează o serie de consecinţe juridice: asupra bunurilor aces­tei persoane se instituie pe baza hotărârii instanţei de judecată un administrator cu care autoritatea tutelară încheie contract de ad­ministrare fiduciară; persoanele întreţinute de către persoana de­clarată dispărută fără urmă ob­ţin dreptul de a primi pensie din cauza pierderii întreţinătorului; din bunurile, proprietatea acestei persoane, se acordă mijloace de întreţinere celor pe care dispăru­tul era obligat, conform legii, să-i întreţină; contractul de mandat la care este parte persoana fizi­că declarată dispărută fără urmă încetează; încetează acţiunea ter­menului procurii.

Declararea persoanei absente fără urmă nu duce la modificarea sau stingerea drepturilor şi a obli­gaţiilor ei şi sunt exercitate şi exe­cutate de către un administrator numit de instanţa de judecată.

Declararea persoanei dispă­rute fără urmă prezumă aflarea acesteia în viaţă. Dacă persoana apare sau sunt ştiri despre locul aflării ei, instanţa de judecată anulează, printr-o nouă decizie, hotărârea pronunţată, prin care persoana a fost declarată dispă­rută fără urmă la cererea persoa­nei declarate ca atare sau a altor persoane interesate.

În cazul apariţiei sau descope­ririi locului de aflare a persoanei declarate decedată, instanţa de judecata anulează hotărârea pri­vind declararea decesului ei. In­diferent de momentul apariţiei sale, această persoană poate cere de la oricine să-i restituie bunuri­le care s-au păstrat şi care au tre­cut cu titlu gratuit la aceasta după declararea decesului sau.

Dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat să restituie bunu­rile, dacă nu se dovedeşte că la data dobândirii lor ştia că cel de­clarat decedat este în viaţă. Dacă bunurile nu s-au păstrat, dobân­ditorul de rea-credinţă este obli­gat să restituie valoarea lor. Dacă bunurile persoanei declarate de­cedată au trecut pe baza dreptu­lui de succesiune la stat şi au fost vândute, după anularea hotărârii de declarare a decesului persoa­nei i se restituie suma obținută din vânzarea bunurilor.

 

Liubomir DUDULICA,

avocatmd@gmail.com

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand