Sfatul avocatului. Cererea de chemare în judecată

Am scris o cerere de chemare în judecată, dar la cance­laria judecătoriei mi s-a spus că nu este formulată corect şi nu va fi acceptată spre examinare, trebuie să o întoc­mesc în modul stabilit de lege. Cum se scrie o astfel de cerere, ce trebuie să conţină şi cum se procedează dacă nu este formulată corect?

Vasile D., or. Glodeni

Liubomir DUDULICA

avocat

avocatmd@gmail.com

Modul de întocmire a unei cereri de chemare în judeca­tă este reglementat detaliat de Codul de procedură civilă.

Oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane ori are un interes pentru constata­rea existenţei sau inexistenţei unui drept trebuie să depună în instanţa competentă o cerere de chemare în judecată.

Potrivit prevederilor legii, în cererea de chemare în judecată se indică: instanţa căreia îi este adresată; numele sau denumi­rea reclamantului, domiciliul ori sediul lui, numărul de identi­ficare de stat (IDNO) – pentru persoane juridice și întreprin­zători individuali și numărul de identificare personal (IDNP) – pentru persoane fizice; dacă re­clamantul este o persoană ju­ridică, datele bancare, numele reprezentantului şi adresa lui, în cazul în care cererea se depune de reprezentant dacă recla­mantul locuiește în străinătate, adresa din Republica Moldova unde urmează a i se face co­municările despre proces; numărul de telefon şi alte date de contact ale reclamantu­lui persoană fizică; numărul de telefon, adresa electronică în­registrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor şi alte date de contact ale reclaman­tului persoană juridică; numele sau denumirea pârâtului, domi­ciliul ori sediul lui; numărul de telefon, numărul de fax, poşta electronică sau alte date de contact ale pârâtului, în cazul în care reclamantul dispune de aceste date; numele, prenume­le, adresa, numărul de telefon, adresa electronică înregistrată în Programul integrat de ges­tionare a dosarelor şi alte date de contact ale reprezentantului reclamantului; esenţa încălcă­rii sau a pericolului de încălcare a drepturilor, libertăţilor sau in­tereselor legitime ale reclaman­tului, pretenţiile lui; circumstan­ţele de fapt şi de drept pe care reclamantul îşi întemeiază pre­tenţiile şi toate probele de care acesta dispune în momentul depunerii cererii; lista probelor anexate; lista probelor reclama­te; cererile de reclamare a pro­belor, efectuare a expertizei, numire/recuzare a expertului, alte cereri formulate; preten­ţiile reclamantului către pârât; valoarea acţiunii, dacă aceasta poate fi evaluată; date despre respectarea procedurii de solu­ţionare prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară, dacă pentru un astfel de litigiu îndeplinirea procedurii este prevăzută de lege sau de contractul părţilor; documentele anexate la cerere.

Cererea de chemare în jude­cată trebuie să fie dactilografia­tă şi se semnează de reclamant sau de reprezentantul lui împu­ternicit în modul stabilit.

La cererea de chemare în ju­decată se anexează: copiile de pe cererea de chemare în jude­cată şi de pe înscrisuri, certifi­cate de către parte, pe proprie răspundere, într-un număr egal cu numărul de pârâţi şi de in­tervenienţi, dacă ei nu dispun de aceste acte, plus un rând de copii pentru instanţă. Copiile vor fi certificate de către parte pentru conformitate cu origina­lul. Dacă înscrisurile şi cererea de chemare în judecată sunt făcute într-o limbă străină, in­stanţa dispune prezentarea tra­ducerii lor în modul stabilit de lege; copia de pe actul de iden­titate al reclamantului persoană fizică; dovada de plată a taxei de stat; documentele care cer­tifică circumstanţele pe care re­clamantul îşi întemeiază preten­ţiile şi copiile de pe aceste do­cumente pentru pârâţi şi inter­venienţi, dacă aceştia nu dispun de ele; documentele care con­firmă respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a litigiului, dacă respectarea acestei proce­duri este prevăzută de lege sau de contractul părţilor; docu­mentul ce legalizează împuter­nicirile reprezentantului; copia de pe cererea de reclamare a probelor; copia de pe cererea de efectuare a expertizei; copia de pe cererea de numire/recu­zare a expertului; copiile de pe alte cereri formulate.

La cererea de chemare în ju­decată, reclamantul poate anexa şi alte documente şi demersuri.

Cererile de reclamare a pro­belor, de efectuare a expertizei, precum şi alte cereri se depun fie odată cu cererea de chemare în judecată, fie în cadrul pregă­tirii cauzei pentru dezbateri ju­diciare.

Cererea de chemare în jude­cată introdusă în instanţă se re­partizează, în termen de 24 de ore, judecătorului sau, după caz, completului de judecată în mod aleatoriu, prin intermediul Pro­gramului integrat de gestionare a dosarelor.

Judecătorul care a primit cererea de chemare în judeca­tă spre examinare verifică dacă aceasta întruneşte exigenţele prevăzute de lege. Printr-o în­cheiere nesusceptibilă de recurs, judecătorul acceptă cererea de chemare în judecată în decurs de cinci zile de la repartizare.

Dacă cererea de chemare în judecată nu întruneşte exigen­ţele prevăzute de lege, judecă­torul emite, în cel mult cinci zile de la repartizarea cererii, o în­cheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicând persoanei care a depus cererea acest fapt de încălcare şi acordându-i un termen rezonabil pentru lichida­rea neajunsurilor.

Dacă persoana care a depus cererea îndeplineşte în termen toate cerinţele enumerate în în­cheierea judecătorului, cererea se consideră depusă la data pre­zentării iniţiale în judecată. În caz contrar, ea nu se consideră depusă şi, împreună cu actele anexate, se restituie reclaman­tului printr-o încheiere judecă­torească ce poate fi atacată cu recurs.

Instanţa de judecată poate refuza să primească cererea de chemare în judecată sau să o re­stituie.

Judecătorul refuză să pri­mească cererea de chemare în judecată dacă: cererea nu urmează a fi judecată în instan­ţă judecătorească în procedură civilă; există o hotărâre judecă­torească irevocabilă cu privire la un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri sau o încheie­re judecătorească prin care se admite încetarea procesului în legătură cu faptul că reclaman­tul a renunţat la acţiune sau că între părţi s-a încheiat o tran­zacţie; reclamantul şi-a retras acţiunea civilă la faza judecării cauzei în procesul penal, dacă retragerea a fost acceptată de instanţă; aceasta este depusă de un organ, organizaţie sau o per­soană în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legiti­me ale unei alte persoane fără împuterniciri; există o hotărâ­re arbitrală, obligatorie pentru părţi, cu privire la litigiul dintre aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi având aceleaşi teme­iuri; reclamantului şi/sau pârâ­tului îi lipseşte capacitatea de folosinţă.

În decursul a cinci zile de la data repartizării cererii de chemare în judecată, judecătorul dispune, printr-o încheiere moti­vată, refuzul de primire a cererii şi remite reclamantului încheie­rea şi cererea cu toate documen­tele anexate.

Refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi te­meiuri.

În decurs de cinci zile, prin încheiere, judecătorul restituie cererea de chemare în judecată dacă: reclamantul nu a respectat procedura de soluţionare prea­labilă a cauzei pe calea extraju­diciară; instanţa nu este compe­tentă să judece cauza; cererea a fost depusă de o persoană care, în cauza civilă respectivă, nu are capacitate de exerciţiu al drep­turilor procedurale civile; soţul a înaintat acţiunea de desfacere a căsătoriei fără consimţămân­tul soţiei, în timpul sarcinii sau în primul an de la naşterea co­pilului; cererea nu este semnată ori este semnată de o persoană neîmputernicită de a o semna ori este semnată fără a se indica funcţia semnatarului; cererea a fost depusă în numele persoa­nei interesate de către o persoa­nă neîmputernicită de a porni şi a susţine procesul; la aceeaşi instanţă sau la o alta, se află în judecată un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri; recla­mantul îşi retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind in­tentarea procesului; la depune­rea cererii în procedură specială se constată un litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti.

Restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude posibi­litatea adresării repetate în ju­decată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune, împotriva ace­luiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclaman­tul a lichidat încălcările.