Sfatul avocatului: Ce trebuie să cunoaştem când bate la uşă executorul judecătoresc

Foto: bzi.ro

Potrivit legii, în scopul asigurării executării documentului executoriu, odată cu intentarea procedurii de executare, execu­torul judecătoresc este în drept să aplice sechestru pe mijloacele băneşti sau pe bunurile debitoru­lui; să interzică debitorului de a săvârşi anumite acte; să interzică altor persoane de a transmite de­bitorului bunuri sau de a îndepli­ni faţă de el alte obligaţii.

Deci, măsurile de asigurare aplicate de către executorul jude­cătoresc la etapa dată a procedurii de executare sunt justificate. Dar executorul judecătoresc aplică măsurile de asigurare în limitele sumelor indicate în documentul executoriu. Dacă, totuşi, s-a apli­cat sechestru pe bunurile debi­torului a căror valoare depăşeşte suma ce urmează a fi încasată, debitorul depune o cerere cu so­licitarea menţinerii sub sechestru doar a bunurilor a căror valoare acoperă suma creanţei, în cazul în care acesta demonstrează cu acte că valoarea bunurilor sechestrate depăşeşte esenţial mărimea dato­riei.

După intentarea procedurii de executare, în termen de trei zile după primirea documentului executoriu, executorul judecăto­resc emite o încheiere cu privire la intentarea procedurii de exe­cutare, pe care o expediază păr­ţilor în procedura de executare în cel mult trei zile de la emitere şi propune debitorului să execute documentul executoriu în termen de 15 zile, fără să întreprindă ac­ţiuni de punere în executare a do­cumentului executoriu.

În cazul în care părţile în pro­cedura de executare încheie, până la aplicarea măsurilor de execu­tare silită, o tranzacţie, executo­rul judecătoresc beneficiază de un onorariu în proporţie de 50% din onorariul stabilit pentru exe­cutarea integrală a documentului executoriu.

Dacă aveţi posibilitatea de a achita datoria integral în terme­nul acordat, este recomandat să o faceţi, în special, pentru a be­neficia de această reducere. Dar dacă, după expirarea termenului acordat pentru executare benevo­lă, debitorul nu va achita datoria, atunci se va trece la iniţierea pro­cedurii de executare silită.

Mijloacele de executare silită care pot fi utilizate de către exe­cutorul judecătoresc sunt: urmă­rirea mijloacelor băneşti (inclusiv în valută străină) în numerar ale debitorului, urmărirea mijloace­lor băneşti din conturile bancare ale debitorului, urmărirea bunu­rilor debitorului prin aplicarea se­chestrului pe bunuri şi prin vân­zarea sau administrarea lor silită, urmărirea salariului, a pensiei, bursei şi a altor venituri ale de­bitorului, urmărirea mijloacelor băneşti şi a bunurilor debitorului care se află la terţi, ridicarea de la debitor şi predarea către creditor a obiectelor indicate în documen­tul executoriu, precum şi alte mă­suri prevăzute de lege.

Urmărirea bunurilor debito­rului constă în sechestrarea, în ridicarea şi în vânzarea lor. Poate fi urmărit orice bun corporal ori universalitate de bunuri ale debi­torului, care se află în circuit ci­vil, indiferent de faptul la cine se află în posesiune, precum şi orice drept patrimonial sau creanţă bă­nească, cu excepţia celor care nu sunt pasibile de urmărire silită. Bunurile supuse unui circuit civil limitat pot fi urmărite numai în condiţiile prevăzute de lege.

Legiuitorul a ţinut cont şi de interesele debitorului, şi de apli­carea rezonabilă a măsurilor for­ţate pentru a se evita cauzarea unor prejudicii inutile şi neraţio­nale acestuia.

Potrivit prevederilor legale, sunt stabilite un şir de bunuri ale debito­rului care nu pot fi urmărite silit: bu­nurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului persoană fizică şi al membrilor lui de familie – îmbrăcămintea, pentru fiecare per­soană: un palton de iarnă şi unul de toamnă, un costum de iarnă şi unul de vară (pentru bărbaţi), două rochii sau două costume de vară şi două de iarnă (pentru femei), o pălărie şi o că­ciulă de iarnă, două broboade de vară şi două de iarnă (pentru femei), altă îmbrăcăminte întrebuinţată timp în­delungat şi care nu are valoare, încăl­ţămintea, lenjeria de corp şi de pat, cu excepţia obiectelor confecţionate din materiale preţioase, precum şi a obiectelor care au valoare artistică, toate bunurile copiilor, mobila, câte un pat şi un scaun pentru fiecare persoană, o masă, un dulap pentru familie, ordinele, medaliile, alte sem­ne distinctive cu care a fost decorat debitorul sau membrii familiei lui, obiectele (inclusiv manualele şi căr­ţile) necesare debitorului pentru a-şi continua exercitarea profesiei, mij­loacele de transport speciale pentru invalizi, obiectele necesare invalizi­lor şi bolnavilor, destinate îngrijirii lor, produsele alimentare în cantităţi necesare pentru hrana debitorului şi a membrilor familiei lui pe trei luni, combustibilul necesar pentru prepa­rarea bucatelor şi încălzirea locuinţei familiei în perioada rece a anului; se­minţele de culturi agricole pentru în­sămânţare şi sădire, nutreţul pentru vitele care nu au fost urmărite, ne­cesar până la recoltarea nutreţurilor

noi sau până la scoaterea vitelor la păşunat, după caz; produsele agricole perisabile, conform unei liste apro­bate de Guvern; bunurile din dome­niul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi alte bunuri care, conform legii, nu pot fi urmărite. Trebuie să cunoaşteţi că este stabilită şi o anumită conse­cutivitate de urmărire a bunurilor. Legea vă oferă posibilitatea, de co­mun acord al părţilor în procedura de executare, ţinându-se cont de pri­oritatea intereselor creditorului, să faceţi o propunere în acest sens.

În cazul în care nu veţi face nici o propunere cum să fie urmărite bu­nurile, consecutivitatea va fi stabilită de creditor, în comun cu executorul judecătoresc, ţinându-se cont de pro­cedura legală. Mai întâi se urmăresc bunurile personale ale debitorului libere de gaj sau de ipotecă şi mij­loacele băneşti, după care urmează bunurile debitorului care se află în proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie, libere de gaj sau de ipotecă, apoi bunurile gajate sau ipo­tecate şi în ultimul rând va fi urmărit bunul imobil în care domiciliază de­bitorul.

Urmărirea mijloacelor băneşti în numerar, inclusiv în valută străină, se efectuează prin sechestrarea şi ri­dicarea lor, executorul judecătoresc controlând locurile şi localurile în care debitorul păstrează numerarul, precum şi reţeaua lui comercială.

La urmărirea mijloacelor băneşti din conturi, executorul judecătoresc este în drept să urmărească mij­loacele băneşti aflate sau parvenite ulterior în instituţiile financiare în conturile debitorului ori să aplice sechestru pe mijloacele băneşti care vor fi transferate în viitor. Executorul judecătoresc emite un ordin incaso care se execută de instituţia financi­ară în ziua primirii.

Urmărirea valorilor mobiliare se face prin ridicarea lor de la debitor sau prin aplicarea sechestrului. Aces­tea sunt supuse evaluării şi vânzării la licitaţie. Dacă valorile mobiliare nu sunt vândute în termen de trei luni de la plasarea lor spre vânzare, executorul judecătoresc dispune ree­valuarea lor prin aplicarea unei alte metode de evaluare, care să permită reducerea preţului, după care, la ce­rere, le poate transmite în proprieta­tea creditorului.

Urmărirea unui bun imobil inclu­de prin natura sa şi urmărirea bunu­rilor accesorii şi a obiectelor care ser­vesc la exploatarea acestuia sau care sunt legate solid de pământ, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau arti­ficial, este încorporat în acest bun.

Deci, datoria dvs. este stabilită prin hotărâre judecătorească exe­cutorie şi trebuie să vă conformaţi. Ţineţi cont de recomandările de mai sus şi alegeţi modalitatea cea mai re­zonabilă pentru achitare.

Liubomir DUDULICA,
avocatmd@gmail.com