Sectorul HoReCa a fost cel mai afectat de pandemia de Covid-19,iar multe măsuri stabilite de autorități nu le sunt clare nici până astăzi cetățenilor și antreprenorilor. Cel puțin, aceasta arată datele unui studiu cu genericul „Impactul pandemiei de Covid-19 asupra sectorului HoReCa și măsuri pentru menținerea și crearea locurilor de muncă”.
Acesta a fost realizat de un grup de experți care au analizat situația în care s-a pomenit sectorul HoReCa pe parcursul anului 2020, timp în care țara noastră a fost afectată de pandemia de Covid-19.
Vânzările s-au redus în jumătate
Conform estimărilor reprezentanților sectorului HoReCa, în primele șapte luni, vânzările s-au redus cu peste 50%, iar încasările cu 60% față de anul 2019. Totodată, în sectorul hoteluri, activitatea s-a redus cu 78%, iar în cel al turismului – cu peste 75%. Restricțiile impuse pentru sector nu au fost proporționale riscurilor, nefiind argumentată logica acestora, se mai menționează în raport, fapt remarcat și de către Valentina Chiriac, președinta Federației Sindicale a Lucrătorilor din Comerț, Alimentația Publică, Cooperația de Consum, Servicii, Restaurante și Hoteluri „SindLUCAS”.
„Nu știu dacă există studii care să dovedească precum că cineva s-a îmbolnăvit pentru că a intrat într-un restaurant sau într-o cafenea. Foarte mulți au plecat în concediu pe cont propriu. În acești angajați au fost investiți foarte mulți bani și acum ei sunt nevoiți să-și caute un alt loc de muncă. Nimeni nu se ocupă de problemele ramurii, dar cine să ne ajute?! Noi vrem ca întreprinderile să funcționeze, ca angajații să aibă de lucru, nu vrem să fie scris pe ușă: „închis”, a menționat Valentina Chiriac.
Studiul mai relevă că în R. Moldova nu au fost aplicate măsuri directe de susținere financiară ca în alte țări (subvenționarea angajatorilor pentru achitarea salariilor în vederea menținerii raporturilor de muncă cu aceștia, garanții de stat pentru creditele luate în această perioadă, vacanțe fiscale, împrumuturi preferențiale, anularea amenzilor).
„Sectorul HoReCa necesită o abordare aparte în politicile statului, fiindcă patronii și angajații au pierdut mult din cauza restricțiilor, care nu au fost corelate la domeniul dat. Deciziile trebuie să fie discutate cu reprezentanții sectorului. Antreprenorii așteaptă subvenții, garanții de stat, vacanțe fiscale și chiar anularea amenzilor, restabilirea tichetelor de masă pentru a pune banii salariatului în circulație, autoritățile să acorde o atenție mai mare proceselor digitalizate”, a declarat Sergiu Iurcu, șef adjunct al Departamentul protecţie social-economică a CNSM.
Nu s-a acordat ajutor mediului de afaceri
De asemenea, țara noastră este pe ultimul loc în Europa după mărimea ajutorului acordat mediului de afaceri și populației. „Este necesar de a acorda înlesniri fiscale pentru toate cheltuielile legate de prevenirea și împiedicarea răspândirii infectării cu Covid-19. Suplimentar, trebuie revăzute mecanismele de subvenționare a locurilor de muncă în sector”, menționează autorii studiului.
În opinia lor, un element cheie pentru susținerea sectorului este restabilirea mecanismului de tichete de masă, precum și extinderea acestora pentru sectorul bugetar.
„Mai mult decât atât, este necesar de a aplica tichetele la alte servicii, precum recuperarea sănătății pentru cei care au fost infectați cu Covid-19. Este necesar de a crea lanțul de producție pentru întregul sector, deoarece există o interdependență între sub-sectoarele din domeniul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele/catering), inclusiv turism”, se precizează în studiu.
Constatări și recomandări
Pentru a asigura o evoluție pozitivă a sectorului, trebuie depășite problemele constatate prin implementarea mai multor acțiuni de către principalii actori ai sectorului, susțin autorii studiului. Vorbim despre administrația publica centrală și de specialitate, angajatori, asociațiile patronale, organizațiile sindicale etc. Totodată, autorii studiului relevă că este necesară restabilirea mecanismului de tichete de masă, precum și extinderea acestora pentru sectorul bugetar.
Precizăm că autori ai documentului sunt Sergiu Iurcu, șef adjunct al Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, și Liliana Posțan, cercetător în cadrul Departamentului educație și cercetare al Institutului Muncii.
Documentul a fost elaborat în cadrul Planului de Advocacy pentru Grupul de Lucru nr. 5 „Politici sociale și de muncă și dialog social” din cadrul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic.