Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Sarcinile ce nu au fost stipulate în contract
Cum sunt determinate sarcinile de muncă ale salariatului la încheierea contractului individual de muncă?
Nicolae Păduraru, Chișinău
La determinarea atribuțiilor (drepturilor și obligațiilor) de muncă ale salariatului și nu numai, dar și ale angajatorului, părțile contractului individual de muncă trebuie să pornească de la prevederile art. 9 și 10 din Codului muncii, de la cerințele de calificare pentru încadrarea în funcția (locul de muncă) respectivă, de la prevederile Regulamentului intern al unității și ale Contractului colectiv de muncă al unității etc.
Atribuțiile de muncă concrete ale salariatului urmează să fie determinate prin negocieri între salariat și angajator (părți ale contractului individual de muncă). Este important de menționat că de caracterul acestor atribuții depinde și lucrul exercitat de către salariat, retribuirea muncii, durata zilei de muncă, durata concediilor anuale plătite etc.
Pentru a determina mai bine drepturile și obligațiile de muncă ale salariatului, trebuie să se țină cont, în măsură deplină, de specialitatea, calificarea, funcția care constituie obiectul negocierii contractului individual de muncă.
La încheierea contractului individual de muncă trebuie să se țină seama de faptul că art. 50 din Codului muncii interzice angajatorului să ceară salariatului efectuarea unei munci care nu este prevăzută în contractul individual de muncă, cu excepția cazurilor prevăzute de legislație. Cazurile excepționale în acest sens sunt indicate în art. 104 alin. (2) din Codul muncii. Acestea se referă la efectuarea lucrărilor necesare pentru preîntâmpinarea unei avarii de producție sau lichidarea consecințelor unor calamități naturale etc.
Prin urmare, legea garantează salariatului executarea numai a acelei munci care a fost în mod precis sau cu adevărat negociată și stipulată de către părți la încheierea sau modificarea contractului individual de muncă.
Elaborarea proiectelor de acte normative
Este bine cunoscut că sindicatele au dreptul să participe la elaborarea proiectelor de acte normative, dar doresc să aflu care lege prevede acest drept?
Maria Pripa, Strășeni
Participarea sindicatelor la elaborarea proiectelor de acte normative este una din cele mai eficiente metode de protejare a drepturilor și intereselor membrilor săi. Acest drept al sindicatelor este specificat în mai multe acte legislative.
De exemplu, art. 14 din Legea sindicatelor dispune că sindicatele sunt în drept să participe la elaborarea proiectelor de programe privind dezvoltarea social-economică, a proiectelor de legi și de alte acte normative în domeniul remunerării muncii, asigurării sociale, formării prețurilor, ocrotirii sănătății, egalității de șanse și de tratament între bărbați și femei și în alte domenii ce țin de muncă și dezvoltarea social-economică. În cadrul autorităților publice, sindicatul își realizează acest drept prin structurile sale de nivelul respectiv.
Sindicatul, în calitatea sa de reprezentant al salariaților, potrivit art. 42 din Codul muncii, poate să participe la elaborarea proiectelor de acte normative la nivel de unitate în domeniul social-economic, aceasta fiind ca o formă de realizare a drepturilor salariaților de a participa la administrarea unității.
Sindicatele participă la elaborarea proiectelor de acte normative preponderent în cadrul parteneriatului social prin intermediul negocierilor colective.