19 mai 2024
Chisinau
Cultura

Sărbătoarea bluzei naţionale femeieşti la Chişinău

Loading
Cultura Sărbătoarea bluzei naţionale femeieşti la Chişinău
timofti

Foto: timpul.md

Ia se află la loc de cin­ste în portul basara­bencelor. Acest lucru l-a dovedit cu priso­sinţă Festivalul iei, sărbătoarea bluzei naţionale femeieşti, care a avut loc recent. Acesta şi-a deschis larg porţile şi a adu­nat mulţi iubitori de artă populară.

 

Evenimentul a avut loc la o agropensiune din ţară, iar cele mai iscusite meşte­riţe şi-au demonstrat talen­tele. Astfel, agropensiunea a devenit un loc de mare atracţie în ziua respectivă. Iubitorii de artă autentică au mers să vadă ce le-au pregătit organizatorii. La cea de-a doua ediţie a eve­nimentului au fost prezen­tate cele mai vechi costume populare păstrate la Muze­ul de Etnografie din capi­tală. Unele dintre ele au şi peste o sută de ani.

Festivalul a fost dedicat promovării simbolului ves­timentaţiei noastre naţio­nale. La eveniment au par­ticipat meşteri populari, ei fiind purtătorii cei mai fi­deli ai costumului tradiţio­nal. De asemenea, am avut ocazia să admirăm expozi­ţia de obiecte confecţiona­te de ţesătoare, cioplitori în lemn, ceramişti, de creato­rii de instrumente folclo­rice, veniţi din toate părţile Moldovei.

Valentina Guţu a venit la Festivalul iei tocmai din Gordineştii Noi, Edineţ. Ea spune că şi-a dedicat în­treaga viaţă confecţionării pieselor din costumul naţi­onal, iar la Chişinău a adus doar o parte dintre lucrări­le sale.

 

sarbatoarea-iilor

Foto: moldovenii.md

 

Alţi 30 de meşteri şi-au expus obiectele create cu multă migală şi cu har. Mai mult, meşteriţe iscusi­te atât de la noi, cât şi din România, au făcut schimb de experienţă la un master class. Una dintre vedetele festivalului a fost o ie ve­che. Aceasta are mai bi-ne de 200 de ani şi conţi­ne elemente caracteristice pentru zona nordului. La festival au fost demonstra­te 10 colecţii de ii confec­ţionate de meşteri populari din diferite localităţi.

Evenimentul a fost orga­nizat sub patronajul primei doamne, Margareta Timof­ti. Dânsa afirmă că şi-a cu­sut de asemenea o ie, când avea 15 ani şi o purta la săr­bătorile din sat. ,,Ia noastră populară reprezintă un simbol, conservând un cod genetic al neamului, care combină diferite culori şi elemente specifice strămo­şilor şi pe care urmează să le descoperim. Voi susţine acest festival şi îl consider binevenit, deoarece astfel promovăm tradiţiile nea­mului”, a menţionat Mar­gareta Timofti.

Următoarea ediţie a Festivalului consacrat iei, cea mai importantă piesă a costumului popular, va avea loc în anul viitor.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand