În pofida multiplelor reforme din ultimii ani, majorarea insuficientă a salariilor și bugetarea deficitară a politicilor în domeniul pieței forței de muncă determină multe provocări și neconcordanțe cu standardele europene. Aceasta este una dintre concluziile la care au ajuns un grup de experți în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”.
Experții, reprezentanți ai mai multor organizații neguvernamentale, au evaluat progresul Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene aferent capitolelor: drepturi fundamentale, libertatea de exprimare și politicile sociale, ocuparea forţei de muncă în contextul procesului de aderare la UE. Aceștia au prezentat un raport de monitorizare care indică succesele și provocările politicilor implementate.
Voucherul vocațional, o măsură foarte populară
„Noi, un grup de experți, creat de patru organizații neguvernamentale, cu suportul financiar al UE, am elaborat o monitorizare: ce a realizat Republica Moldova pe parcursul perioadei octombrie 2023 – mai 2024 în realizarea acelor recomandări date de Comisia Europeană. Pe toate recomandările pe care le-am avut, Moldova a înregistrat progrese. Ele sunt pe unele dimensiuni mai modeste, pe alte dimensiuni sunt progrese mai accentuate”, a relevat Liliana Palihovici, președinta A.O. „Institutum Virtutes Civilis”.
Ea a adăugat că Republica Moldova trebuie să îmbunătățească mult politicile pe domeniul „ocuparea forței de muncă”. „Au fost punctate în raportul nostru câteva elemente importante, și voucherul vocațional, care s-a dovedit a fi o măsură foarte populară, dar ceea ce trebuie să menționăm este că, pe parcursul a doi ani, banii bugetați pentru un an sunt consumați în primele 5-6 luni”, a subliniat Liliana Palihovici.
Experții au conturat necesitatea finanțării adecvate a politicilor implementate, în special a celor ce se dovedesc a fi solicitate și eficiente, precum acordarea de vouchere pentru formare profesională și pașii încrezători ce se fac în domeniul digitalizării serviciilor publice.
Totodată, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a evidențiat necesitatea creării unui registru electronic al tuturor angajaților, nu doar al celor din sectorul public, creșterea salariilor, a bugetelor pentru implementarea noilor politici și importanța unei comunicări eficiente și ample despre oportunitățile oferite prin intermediul respectivelor politici ce vizează ocuparea forței de muncă.
„Noi considerăm că există în Republica Moldova forță de muncă disponibilă, care ar putea fi angajată în câmpul muncii. Din alt punct de vedere, această forță de muncă nu are aptitudinile profesionale, vreo calificare sau vreo specialitate. Datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă ne arată că 65-67% din cei care sunt în evidență nu au o meserie sau o specialitate”, a declarat Sergiu Sainciuc.
Motivarea muncii este un aspect foarte important pentru a menține oamenii în țară. După ce au fost publicate datele BNS privind salarizarea în trimestrul doi al anului 2024, mass media a publicat mai multe interviuri, întrebând care ar trebui sa fie salariul ca persoana să aibă un trai decent în Republica Moldova. Evident că mulți au menționat 10 mii de lei, alții – 15, 20 de mii de lei, a punctat Sergiu Sainciuc.
„Salariul minim, cu regret, este de doar cinci mii de lei. Nu lucrează nimeni în construcții cu 5 mii de lei, cu 7-8 mii, 10 mii de lei este salariul unei persoane pentru munca necalificată. Noi suntem pentru a aduce forță de muncă calificată în țara noastră și la acea forță calificată să îi asigure cel puțin un salariu mediu pe țară”, a adăugat vicepreședintele CNSM.
Anual, în R. Moldova sunt angajate circa 730 de mii de persoane. În medie, 135 de mii de persoane nu lucrează și nu sunt în căutarea unui loc de muncă. Conform ultimelor date prezentate de BNS, în al doilea trimestru al anului 2024, forța de muncă activă a constituit puțin peste 900 de mii de persoane, fiind în descreștere cu 3,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Proiectul „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană” este finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova. În cadrul acestuia, echipa de experți elaborează rapoarte de monitorizare a modului în care autoritățile Republicii Moldova iau în considerare recomandările Comisiei Europene.
Următorul raport din partea societății civile va fi prezentat în primăvara anului 2025.