Un grav accident de muncă, soldat cu pierderea braţului drept de către un salariat, s-a produs recent la o întreprindere de materiale de construcţii din raionul Ocniţa. Reprezentanţii Inspectoratului Muncii al Sindicatelor au comunicat pentru „Vocea poporului” că rezultatele cercetărilor efectuate au arătat că responsabilitatea pentru această nenorocire o poartă atât angajatorul, cât și accidentatul. Totuşi, verdictul final, precum şi plăţile sociale pentru pierderea parţială de către accidentat a incapacităţii de muncă urmează a fi stabilite de instanţa de judecată.
Conform rezultatelor cercetării, salariatul implicat în acest accident era angajat ca şef de tură, responsabil de securitatea și sănătatea lucrătorilor care deserveau o linie tehnologică de spălare a nisipului cu cuarţîn cadrul unei unităţi economice din satul Vălcineţ, raionul Ocniţa. În seara incidentului, acesta a fost anunţat de un operator că unul dintre transportatoare a ieşit din funcţie, după ce a sărit lenta de evacuare a nisipului de pe tamburul de tensionare a bandei rulante.
Şeful de tură s-a dus la faţa locului şi i-a dat comandă operatorului să oprească transportatorul. Ulterior, el a urcat pe capotă, iar apoi pe cabina unui autocamion de marca ZIL-130, care staţiona alături de linia tehnologică, şi a curăţat cu un răzuitor de fabricaţie proprie partea de jos a tamburului transportatorului de nisip. În urma acestei proceduri, lenta a revenit la locul ei iniţial.
Nu a respectatregulile de securitate
În momentul respectiv, conducătorul lucrărilor i-a strigat operatorului să repornească maşinăria, fără a coborî de pe cabina autocamionului. După ce a fost repus în funcţiune transportatorul, salariatul şi-a dat seama că nu a retras răzuitorul, care se afla între partea de jos a benzii rulante şi tambur. Fără a cere din nou oprirea liniei, el a încercat să scoată unealta cu mâna dreaptă, dar aceasta i-a fost prinsă cu tot cu răzuitor.
La strigătele accidentatului, operatorul a oprit transportatorul şi a venit la locul întâmplării pentru a vedea care este problema şi pentru a ajuta, împreună cu alţi colegi de serviciu, la învârtirea manuală a benzii rulante în partea opusă direcţiei de funcţionare. După ce i-a fost eliberată mâna, şeful de tură nu şi-a mai simţit braţul accidentat, iar peste câteva minute şi-a pierdut cunoştinţa.
În consecinţă, medicii au fost nevoiţi să-i amputeze salariatului din umăr braţul drept.
Este necesar ca la întreprinderi să activeze comitete pentru securitate şi sănătate în muncă |
Potrivit specialistului principal pe securitate şi sănătate în muncă al Federaţiei „Sindicons”, Tudor Rusu, prin efectuarea lucrărilor de curăţare a transportatorului, șeful de tură nu a respectat instrucţiunile de securitate. Acestea interzic efectuarea lucrărilor de curățare sau reglare a utilajului în timpul funcționării. Vorba e că accidentatul nu avea pregătirea profesională necesară pentru executarea acestui tip de lucrări, care nici nu făceau parte din atribuţiile sale de serviciu.
Pe de altă parte, directorul întreprinderii respective nu s-a asigurat că şeful de tură nu avea atestare de gradul doi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, necesară pentru funcţia deţinută. Astfel, nu au fost respectate prevederile Regulamentului privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale.
Tudor Rusu a precizat că accidentatul a revenit de curând la serviciu şi urmează să-i fie acordat grad de invaliditate în legătură cu pierderea parţială a capacităţii de muncă. Totodată, angajatorul a decis ca acest salariat să exercite în continuare aceleaşi atribuţii de serviciu, cu instruirea adecvată privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Atestarea locurilor de muncă
Conform informației parvenite de la Inspectoratul Muncii al Sindicatelor, asemenea accidente cu urmări grave și chiar letale au loc frecvent. Pe parcursul acestui an, colaboratorii inspectoratului au participat la cercetarea a circa 50 de accidente de muncă în care au fost implicați membri de sindicat. Opt dintre acestea s-au soldat cu decesul angajaților, iar 24 au fost clasificate ca accidente de muncă ce au avut urmări grave asupra salariaţilor. Aceste tragedii s-au produs nu doar din cauza deficiențelor de instruire în domenul securității și sănătății în muncă sau a imprudenței. Un motiv esenţial este şi acela că patronii nu efectuează evaluarea factorilor de risc profesional la locurile de muncă, care este o parte componentă a procesului de lucru şi contribuie la prevenirea accidentelor de muncă şi a maladiilor profesionale.
La rândul lor, reprezentanţii Federaţiei „Sindicons” sunt de părere că, pentru eliminarea sau atenuarea cauzelor accidentelor de muncă, este necesar ca la întreprinderi să activeze comitete pentru securitate şi sănătate în muncă. Rolul acestora este de a asigura conlucrarea dintre angajator şi lucrători în vederea iniţierii de măsuri orientate spre asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă. Comitetele în cauză pot fi create atât la iniţiativa angajatorului, cât şi a salariaţilor şi fiecare dintre părţi trebuie să fie reprezentată de un număr egal de membri. În prezent, din cele 107 întreprinderi din industria de construcţii la care există organizaţii sindicale afiliate „Sindicons” activează 25 de comitete pentru securitate şi sănătate în muncă, iar alte 28 sunt în proces de constituire. Datele de care dispune federaţia arată că la unităţile economice unde activează asemenea comitete se înregistrează cel mai redus număr de accidente de muncă.
Federaţia „Sindicons” a propus partenerilor de dialog social ca pe lângă Comisia pentru consultări şi negocieri colective de nivel ramural să fie creat un consiliu de specialitate privind securitatea şi sănătatea în muncă. Funcţia acestei structuri va fi de a coordona activitatea comitetelor respective din cadrul întreprinderilor şi de a le acorda sprijin în realizarea planurilor de măsuri pentru protecţia muncii.
Potrivit datelor Inspectoratului de Stat al Muncii, în ţara noastră se produc anual peste 500 de accidente de muncă, iar aproximativ zece la sută dintre acestea se soldează cu decesul salariaţilor accidentaţi. O treime din numărul accidentelor de muncă au loc în industria prelucrătoare, în special, în domeniul producerii băuturilor şi al panificaţiei.