Rugaţi să ajute Guvernul să găsească bani pentru salariile bugetarilor

Sindicaliştii au fost îndem­naţi să ajute Guvernul în identificarea de soluţii pen­tru revendicările înaintate de reprezentanţii salariaţi­lor din învăţământ.

Este vorba, în special, de cere­rea privind majorarea cu cel pu­ţin 20 la sută a salariului minim din sfera bugetară. Îndemnul a fost lansat, recent, la o întâlnire a Comitetului Confederal al Con­federaţiei Naţionale a Sindica­telor din Moldova cu mai mulţi membri ai Guvernului în frunte cu premierul Pavel Filip.

În context, Oleg Budza, preşe­dintele CNSM, a susţinut ideea creării unui grup de lucru mixt, format din specialişti de la Gu­vern şi de la sindicate, care să gă­sească surse pentru majorări sa­lariale. În opinia sa, sindicaliştii vor participa nemijlocit în acest proces, ceea ce va însemna trans­parenţă, dar şi va crea premise pentru ca măsurile identificate să fie consistente şi acceptabile.

La rândul său, premierul Pa­vel Filip a pledat pentru o relaţie de parteneriat cu sindicatele şi a dat asigurări că Guvernul nu are nimic de ascuns.

„Ne dorim un dialog onest şi sincer cu sindicatele. Din acest considerent, vă rog, pe cei care au expertiza necesară, să ne aju­taţi să identificăm soluţii pentru problemele cu care ne confrun­tăm”, a declarat Pavel Filip.

Cu toate acestea, ulterior, pre­mierul a dat asigurări că cei din actuala echipă guvernamentală ştiu ce trebuie de făcut pentru ca moldovenii să ajungă să trăiască în condiţii normale. Mai mult, în opinia sa, ţara noastră a ajuns în situaţia de acum pentru că insti­tuţiile statului sunt foarte slabe.

Şeful Cabinetului de Miniştri a pledat pentru o 

abordare siste­mică a situaţiei legate de salariza­rea insuficientă a angajaţilor din sistemul bugetar. Or, în timp ce în prim-plan este adusă realita­tea în care se află pedagogii, nici lucrătorii din sănătate şi cultură, dar nici majoritatea oamenilor din ţara noastră nu ar duce-o mai bine.

Propunerea Guvernului de creare a grupului de lucru sus-menţionat porneşte de la con­vingerea conducerii acestuia că, în sistemul de învăţământ, pon­derea procentuală a personalului nedidactic este mai înaltă decât a celui didactic. Acest lucru este calificat de factorii de decizie ca fiind anormal.

Intenţiile Guvernului

În consecinţă, intenţia este ca specialiştii Ministerului Educa­ţiei să facă unele optimizări de personal, în aşa mod încât, din patru-cinci oameni care lucrea­ză acum pentru un salariu de aproximativ 1000 de lei şi sunt revoltaţi de aceasta, să rămână unul singur şi să fie remunerat cu 5000 de lei lunar.

Concomitent, un alt grup de lucru va revizui legislaţia naţi­onală din domeniul salarizării. Aceasta ar urma să unifice con­diţiile de salarizare, pentru a nu mai exista foarte multe trepte. În acest fel, guvernarea promite că se va ajunge ca cei care muncesc să fie plătiţi bine. Totuşi, acesta se presupune a fi doar primul pas, dar care, după ce va fi făcut, ar crea perspective mari pentru a fi generate venituri în buget şi, în general, dezvoltare economică.

Drept urmare, premierul a so­licitat să nu se meargă pe majo­rări sub formă de puncte procen­tuale sau de egalare a salariului minim din sistemul bugetar cu minimul de existenţă. Pavel Filip a reiterat solicitarea de a i se da Guvernului răgaz de o lună-do­uă pentru a face o  analiză şi a identifica rezervele din sistemul de educaţie, din care să rezulte şi efortul bugetar necesar, precum şi soluţiile propriu-zise.

„Apoi, ne uităm împreună, absolut deschis, la ceea ce avem şi încercăm să împărţim ceea ce  avem şi să ne gândim cum să acumulăm mai mult în buget. Dacă nu scoatem baricadele din­tre noi, soluţii nu vor fi găsite”, a mai dezvăluit premierul Pavel Filip.

Insistenţa sindicatelor

De cealaltă parte, sindicaliştii au stăruit asupra ideii că, dacă ar fi voinţă, banii pentru salarii ar fi scoşi la lumină din economia in­formală. Mihail Hîncu, vicepre­şedinte al CNSM, le-a cerut re­prezentanţilor Guvernului să-şi asume un angajament şi să întoc­mească un plan de acţiuni. Prin intermediul acestuia ar urma ca, în trei-patru ani, minimul de existenţă sau salariul minim din ţara noastră să atingă 50-60 la sută din cel mediu pe economie.

La rândul său, Sergiu Sain­ciuc, vicepreşedinte al CNSM, a specificat că salariile cadrelor didactice sunt cu 27 la sută mai mici decât ale personalului medi­cal. Totuşi, cea mai stringentă so­luţie care trebuie găsită în regim de urgenţă este majorarea lefuri­lor pentru lucrătorii auxiliari din învăţământ, pentru angajaţii din cultură, precum şi pentru între­gul sistem bugetar.

Reprezentanții sindicatelor deramură au reamintit oficialilor de la Guvern despre o serie de probleme stringente cu care se confruntă lucrătorii din țara noastră.