Relațiile colective de muncă, afectate simțitor de pandemie

În perioada 12–13 august curent, la Campingul din Vadul lui Vodă au fost instruiți peste 50 de lideri sindicali din organizațiile sindicale afiliate Federației Sindicatelor Lucră­torilor din Sfera Deservirii Sociale și Producerii de Mărfuri din mai multe raioane ale țării.

Pe parcursul sesiunii, liderii sindicali au fost instruiți de formatori sindicali în diferite domenii, precum: organizarea activităților de comunicare și informare, protecția juridică a salariaților, practica de soluționare a conflictelor individuale și colective de muncă, tehnici de negociere. Totodată, aceștia au fost informați despre ultimele modificări la legislația muncii.

Scopul principal al seminarului a fost de a dezvolta competențe funcționale, sociale și profesionale ale liderilor sindicali și de a aprofunda cunoștințele acestora în diferite domenii sindicale, precum și de dezvoltare generală.

Evenimentul se înscrie în Planul de acti­vitate al Consiliului Federației Sindicatelor „Sindindcomservice” pentru anul 2021.

Pandemia provocată de Covid-19 și-a lăsat amprenta asupra multor persoane din țara noastră angajate în câmpul muncii. Mai exact, peste 15 mii de moldoveni sau două la sută din populația care muncește a fost afectată de situația epidemiologică din țară. Fie că este vorba de pierderea unui loc de lucru, de reduceri salariale sau restanțe la plata pentru munca depusă.

Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS). S-au confruntat cu pro­bleme și angajatorii. Pe lângă faptul că tre­buiau să facă față acestei provocări, aceștia erau puși și în situația să aplaneze unele conflicte generate de pandemie. Con­flictele individuale și colective de muncă, soluționarea acestora, medierea lor a fost tema unui seminar organizat recent de că­tre Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Sfera Deservirii Sociale și Producerii de Mărfuri „Sindindcomservice”.

Faptul că pandemia a distanțat populația, muncitorii în parte, o remarcă și președinta Federației „Sindindcomservice”, Ana Selina, iar o reuniune în acest sens era mai mult decât necesară, spune dân­sa. Sfera deservirii sociale și producerii de mărfuri este un domeniu care nu se poate munci doar de la distanță, iar faptul că, de mai bine de zece ani, nu are un organ la nivel central, ci doar structuri locale, s-a făcut resimțit și mai mult în perioada pan­demică. Totuși, potrivit Anei Selina, cea mai dureroasă problemă este lipsa cadrelor.

„Nu poate un angajat instruit în alt do­meniu să muncească în al nostru sau vice­versa. Sfera deservicii sociale are specificul ei. Aceeași problemă este și cu numirea șefilor de întreprindere. Sunt unele raioa­ne, spre exemplu, Soroca, unde timp de zece ani s-au schimbat zeci de șefi. Despre ce fel de productivitate, de conlucrare pu­tem vorbi?”, se întreabă Ana Selina.

Prin acest exemplu președinta „Sindind­comservice” remarcă profesionalismul și stabilitatea liderului de sindicat din acel raion, care este în această funcție de mai bine de 20 de ani și a știut cum să țină sub control tot ceea ce ține de respectarea drepturilor și a intereselor angajaților.

Restanțe salariale

O altă problemă de bază menționată de Ana Selina în această perioadă a consti­tuit-o restanțele salariale. „Din cele peste 100 de întreprinderi, fiecare a treia avea restanțe la salariu câte șase sau chiar opt luni. Am făcut tot ce ne-a stat în puteri prin discuții, întâlniri cu șefii de întreprin­deri, cu reprezentanții autorităților locale să soluționăm problema. Din cele 18 în­treprinderi unde existau datorii istorice din 2018, la 1 ianuarie 2021 acestea s-au diminuat considerabil, au rămas numai la trei întreprinderi (datoriile sunt pentru 2-3 luni). Chiar și așa, nu am avut între­prinderi care să trimită oamenii în conce­diu forțat, fără plată. Practic, toți au lucrat. Mai mult decât atât, securitatea angajaților a fost asigurată la cel mai înalt nivel. Am avut foarte puține cazuri de infectare cu Covid-19 în rândul angajaților. La unele în­treprinderi s-a constituit chiar și un fond special de ajutorare a persoanelor care se îmbolnăveau”, conchide Ana Selina.

Liderii sindicali au fost instruiți în domenii precum protecția juridică a salariaților și soluționarea conflictelor de muncă

Totuși, în unele raioane, această peri­oadă a generat și un conflict în colectiv. Bunăoară, în orașul nostru, ne spune An­gelica Cervaniuc, liderul comitetului sindi­cal de la Î. M. „Gospodăria Locativ-Comu­nală” Fălești, a apărut o nemulțumire între angajați – unii sunt salarizați din bugetul local, iar alții aflați la autofinanțare.

„Sectorul de amenajare este finanțat de primărie, iar domeniile spațiul locativ, igie­nizarea sunt la autofinanțate. Unii primeau 2900 de lei, iar alții 2700, cu același statut. A trebuit să trecem prin multe, inclusiv să apelăm la juriștii organizației sindicale, ca să ajungem la un numitor comun, să se facă recalcularea și pentru ceilalți angajați care primeau mai puțin. Din fericire, am soluționat conflictul pe cale amiabilă și nu s-a ajuns în instanța de judecată. Și mul­te se întâmplă din cauza incompetenței și neaplicării uniforme a legii din partea unor funcționări”, remarcă Angelica Cervaniuc.

Cum aplanăm conflictele

Anume despre cum se aplanează astfel de conflicte de muncă le-a vorbit în cadrul seminarului Eugeniu Covrig, șeful Departa­mentului juridic al CNSM.

„Litigiile individuale și conflictele colec­tive de muncă sunt în permanență la nivel de unitate și, respectiv, este important ca liderul de sindicat să știe cum trebuie să acționeze în vederea soluționării cât mai eficiente a acestora. În primul rând, ar tre­bui să țină cont că există o anumită proce­dură, anumite termene pentru a interveni în soluționarea litigiului sau a conflictului. Când vorbim despre conflict, foarte mulți necunoscători se gândesc automat la gre­vă, dar greva, ca să o organizezi, mai întâi trebuie să respecți procedura de concili­ere, să treci peste acel conflict încercând să-l rezolvi pe cale amiabilă și după aceea putem discuta despre grevă. Un mecanism nou de soluționare a litigiilor de muncă și a conflictelor individuale de muncă este medierea. Mai puțin se aplică acest meca­nism, dar și mai puțin se cunoaște despre el”, a menționat Eugeniu Covrig.

Totodată, în cadrul seminarului, Eugeniu Covrig le-a vorbit participanților și despre modificările recente în legislația muncii.

„Or, cunoaștem că pandemia începută în 2020 a dus la destule situații și lecții, că legislația încă mai urmează a fi perfecționată, mai ales când vorbim de acele raporturi de muncă la distanță, care astăzi sunt doar parțial reglementate, dar mai rămâne loc de mai bine. Au mai fost pe parcurs anumi­te modificări în legislație ca urmare a unor hotărâri ale Curții Constituționale, care a declarat unele norme din Codul muncii drept neconstituționale și, totodată, a so­licitat Parlamentului să vină cu modificări în acest sens. Mai vorbim și despre un pro­iect de lege care a fost elaborat în cadrul parteneriatului social și în anul 2020 a fost acceptat de Parlament”, a conchis șeful Departamentului juridic al CNSM.