Noi cerinţe de supraveghere a sănătăţii persoanelor expuse diferitelor pericole pentru sănătate la locul de muncă, precum şi acţiuni de prevenire a bolilor profesionale cauzate de factorii de risc din mediul ocupaţional, vor fi implementate în ţara noastră. Un regulament sanitar privind supravegherea sănătății persoanelor expuse acțiunilor factorilor profesionali de risc a fost aprobat recent de membrii Guvernului.
Anterior, aceste aspecte erau reglementate printr-un ordin din 1996 al Ministerului Sănătăţii, ce prevedea examene medicale obligatorii la angajare şi periodice, dar care era depăşit din mai multe puncte de vedere, a precizat Ruxanda Glavan, ministra Sănătăţii.
Astfel, ordinul în cauză conţine mai mulţi factori profesionali de risc care nu mai există în economia naţională. Totodată, pentru că nu a fost actualizat din momentul aprobării, în acest act normativ nu sunt prevăzuţi unii factori de risc profesional noi. De asemenea, nomenclatorul investigaţiilor de laborator şi funcţionale nu mai era caracteristic factorilor profesionali de risc.
Disciplină şi responsabilitate
Noul regulament a fost aprobat prin hotărâre de Guvern pentru a putea impune o mai bună disciplină şi responsabilitate în ceea ce priveşte evaluarea stării de sănătate a lucrătorilor expuşi factorilor de risc în rândul tuturor actorilor implicaţi. Printre aceştia se numără specialiştii din comisiile medicale şi din centrele de sănătate publică, a accentuat Ruxanda Glavan.
Potrivit reprezentanţilor Guvernului, Regulamentul sanitar privind supravegherea sănătății persoanelor expuse acțiunilor factorilor profesionali de risc stabilește cerințele de instituire a măsurilor necesare pentru îmbunătățirea securității și a sănătății în muncă.
Regulamentul prevede efectuarea examenului medical și a investigațiilor de laborator în strictă concordanță cu factorii de risc la care este supus lucrătorul. Pe lângă aceasta, organizarea examenelor medicale stabilite în acest document va spori calitatea evaluării eficiente a stării de sănătate a angajaților pe durata activității profesionale, precum și depistarea la timp a bolilor și tratarea acestora.
Evaluarea factorilor de risc
Un element important stabilit în regulamentul respectiv vizează evaluarea deplină și calitativă a factorilor de risc la locurile de muncă și aplicarea de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru, în baza rezultatelor examinării medicale a angajaților.
Potrivit autorilor acestui act normativ, costuri suplimentare, altele decât
cele prevăzute în bugetul de stat, legate de elaborarea, aprobarea şi implementarea prezentului regulament nu sunt necesare. Nici finanţa-re suplimentară din fondurile publice nu va fi alocată, deoarece cheltuielile pentru efectuarea examenelor medicale vor fi suportate de angajatori, conform legislaţiei în vigoare.
Conform datelor oficiale, în ultimii ani, în ţara noastră a crescut morbiditatea şi mortalitatea în rândul persoanelor apte de muncă, care depăşesc cu mult nivelul mediu european. De asemenea, a crescut rata incapacităţii temporare de muncă, s-a micşorat cea a acoperirii cu examene medicale profilactice a persoanelor supuse acţiunii factorilor de risc profesional, iar prezenţa factorilor de nocivitate de la locurile de muncă nu s-a micşorat.
Sănătatea lucrătorilor
Necesitatea ca Guvernul să intervină în soluţionarea problemelor de sănătate în muncă este determinată de prevederile Legii privind supravegherea de stat a sănătăţii publice şi ale Legii securităţii şi sănătăţii în muncă. Acţiunile întreprinse au drept scop îmbunătăţirea stării de sănătate a angajaţilor şi a populaţiei apte de muncă, a asistenţei medico-sanitare acordate angajaţilor, precum şi a condiţiilor de muncă.
Autorităţile statului se aşteaptă ca în urma aprobării şi implementării prezentului document să crească rata de acoperire cu asistenţă medico-sanitară a contingentului supus acţiunii factorilor de risc profesional, precum şi indicii de sănătate a angajaţilor şi a populaţiei apte de muncă.
În acelaşi timp, specialiştii în materie speră că noile reguli vor contribui la scăderea incidenţei bolilor profesionale, a morbidităţii generale şi cu incapacitatea temporară de muncă, a traumatismelor suportate în timpul serviciului, precum şi a mortalităţii populaţiei apte de muncă.
Aprobarea noului regulament va avea beneficii asupra supravegherii sănătăţii persoanelor în raport cu riscurile pentru sănătate prezente la locurile de muncă. În opinia specialiştilor de la Ministerul Sănătăţii, acest document va contribui, în primul rând, la creşterea responsabilităţii angajatorilor legate de crearea condiţiilor de muncă, ceea ce va avea impact pozitiv asupra sănătăţii angajaţilor.
În urma aprobări acestui act normativ, vor fi implementate acte normative privind pregătirea şi instruirea specialiştilor în domeniul patologiilor profesionale.
Autorii documentului dau asigurări că, în corespundere cu cerinţele noului regulament, cheltuielile suportate de angajator pentru organizarea şi efectuarea examenului medical se vor micşora de aproximativ două ori. Or, lista serviciilor medicale profilactice obligatorii acordate persoanelor în funcţie de expunerea profesională la factorii de risc din mediul ocupaţional din noul regulament include un volum de servicii mai mic decât până acum.
Astfel, în prezent, costul anual al examenelor medicale ale lucrătorilor este în medie de peste 12 mln. de lei.
Prioritate naţională
Sănătatea angajaţilor este una dintre problemele prioritare pentru ţara noastră şi o componentă importantă legată de potenţialul forţei de muncă. Un aspect principial în prevenirea morbidităţii profesionale, traumatismului sau invalidităţii primare îl constituie organizarea eficientă a examenelor medicale la angajare şi periodice ale lucrătorilor care sunt supuşi acţiunii factorilor de risc profesional la locul de muncă.
Până acum, sănătatea şi igiena muncii nu au fost monitorizate suficient, examenele medicale profilactice efectuate în diverse ramuri ale economiei naţionale erau incomplete. Fiecare unitate medicală, care efectuează examene medicale, funcţiona în baza unor planuri şi regulamente proprii.
Examenele medicale efectuate la angajarea în muncă nu sunt suficiente, pe motiv că în majoritatea cazurilor ele sunt asigurate de un singur medic, fără aplicarea investigaţiilor de laborator şi funcţionale în raport cu factorii de risc profesional la care angajatul urmează să fie expus în procesul de muncă. Astfel, la încadrarea în muncă nu sunt apreciate criteriile biologice individuale de referinţă pentru urmărirea în cadrul controlului medical periodic a modificărilor survenite în urmă expunerii angajatului la acţiunea agenţilor nocivi din mediul ocupaţional.
În consecinţă, nivelul de înregistrare a morbidităţii profesionale nu relatează situaţia veridică şi nu corespunde stării reale a condiţiilor de muncă. Totodată, la efectuarea examenelor medicale nu sunt depistate cazuri de boală profesională. În acelaşi timp, în alte state, cum ar fi, de exemplu, Republica Belarus, morbiditatea profesională este depistată în proporţie de peste 80 la sută în cadrul examenelor medicale periodice şi numai în 16 la sută – la adresare.
Prezentul act normativ este obligatoriu pentru toate persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică. Conducătorii şi spe-cialiştii întreprinderilor vor trebui să însuşească şi să aplice în practică regulamentul sanitar aprobat de Guvern. Organele de stat cu funcţii de control vor putea verifica respectarea prevederilor stabilite în acest regulament.