25 iulie 2024
Chisinau
Social

Regulament privind modul de stabilire a diagnosticului de boală profesională

Loading
Social Regulament privind modul de stabilire a diagnosticului de boală profesională
Regulament privind modul de stabilire a diagnosticului de boală profesională
sudor

Foto: pedorexpert.ro

 

Un regulament sanitar privind modul de cercetare şi stabilire a di­agnosticului de boală profesională a fost elaborat recent de repre­zentanţii Ministerului Sănătăţii şi remis Guvernului spre aprobare. Potrivit autorilor acestui proiect, până acum, în ţara noastră nu a existat un astfel de act normativ, ceea ce a creat impedimente în cer­tificarea maladiilor profesionale, care sunt des întâlnite, dar în ulti­mii ani, cazuri de acest fel aproape că nu au fost înregistrate.

 

În opinia lui Nicolae Jelamschi, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii, în acest fel, factorii de răspundere întreprind acţiuni orientate spre elaborarea cadrului norma­tiv necesar pentru crearea unor condiţii mai clare şi mai transparente de stabilire a dia­gnosticului de boală profesională.

Astfel, proiectul regulamentului sus-men-ţionat stabileşte cerinţele privind cercetarea şi evidenţa bolilor profesionale cronice şi acute. Scopul documentului este semnala­rea la timp şi organizarea corectă a cercetării cauzelor şi circumstanţelor apariţiei bolilor şi intoxicaţiilor profesionale, declararea lor, înregistrarea, evidenţa şi raportarea morbi­dităţii profesionale.

Regulamentul sanitar va completa şi dez­volta cadrul normativ existent al Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice. La elaborarea lui au fost consultate legisla­ţia şi actele normative în această materie din România, Federaţia Rusă, Belarus etc.

 

Normă depăşită de timp

 

Actualmente, în legislaţia naţională exis­tă un act normativ – Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 257 din 08.11.93 „Despre per­fecţionarea serviciului de depistare, tratare şi profilaxie a maladiilor profesionale în re­publică”, care este depăşit.

Totodată, este în vigoare şi Lista bolilor profesionale din anul 1993, care contravine cerinţelor actuale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Instrucţiunea la acest ordin nu prevede însă toate etapele necesare pentru cercetarea circumstanţelor şi a cauzelor apa­riţiei bolilor şi intoxicaţiilor profesionale.

În acelaşi timp, lipseşte metodologia de cercetare a cazurilor de 

boală profesională pentru angajaţii cu mai multe locuri de mun­că, apar dificultăţi la determinarea factorilor fizici, chimici şi biologici etc. care au cauzat apariţia problemelor de sănătate, la identifi­carea celor vinovaţi şi din acest motiv se pre­lungeşte durata de cercetare a acestora.

 

Cadru instituţional

 

Cele expuse mai sus argumentează ne­cesitatea revizuirii ordinului menţionat şi elaborarea unui regulament sanitar care să reflecte metodologia actualizată privind cer­cetarea cazurilor de suspiciune privind boli­le şi intoxicaţiile profesionale.

Conform aceluiaşi ordin al Ministerului Sănătăţii, în cadrul Spitalului Clinic Repu­blican a fost creat Centrul republican de boli profesionale, atribuţia principală a căruia este diagnosticarea maladiilor profesiona­le. De asemenea, a fost constituit şi Consi­liul republican de boli profesionale pentru examinarea cazurilor complicate, anularea sau modificarea diagnosticului, examinarea contestărilor parvenite de la angajatori şi persoanele afectate.

În urma aprobării Regulamentului sani­tar privind modul de cercetare şi stabilire a diagnosticului de boală (intoxicaţie) profe­sională, se aşteaptă să crească responsabili­tatea angajatorilor privind îndeplinirea mă­surilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi prevenirea bolilor profesionale.

 

Supravegherea stării de sănătate

 

Autorii documentului sunt de părere că elaborarea modelului respectiv de monitori­zare a stării de sănătate a persoanelor afec­tate va permite atât supravegherea stării de sănătate, cât şi reabilitarea acestora. Potrivit autorilor, aprobarea şi implementarea pre­zentului regulament nu necesită finanţare suplimentară din fondurile publice, ci doar o perfecţionare a structurilor existente, care funcţionează în limita bugetelor alocate.

Proiectul acestui regulament a fost elabo­rat de specialiştii Centrului Naţional de Să­nătate Publică. Aprobarea şi implementarea documentului va contribui la ameliorarea asistenţei medico-sanitare şi a stării de sănă­tate a angajaţilor, la diminuarea morbidită­ţii profesionale, a invalidităţii şi mortalităţii populaţiei apte de muncă şi, în consecinţă, la creşterea economiei naţionale.

 

 

Prevenirea bolilor

profesionale este

mai eficientă

decât tratarea lor

 

Indicii privind maladiile profesionale sunt destul de nesemnificativi. Dacă, pe par­cursul mai multor ani, în ţara noastră erau înregistrate câte aproximativ două cazuri de acest fel, în 2015 nu a fost certificat nici unul. În realitate însă este cunoscut faptul că, pornind de la întreprinderile care au condiţii de muncă grele şi nocive, oamenii capătă maladii profesionale în cadrul mun­cii şi nu acasă.

Reprezentanţii sindicatelor atrag însă atenţia asupra faptului că nivelul de înregis­trare a morbidităţii profesionale nu reflectă situaţia reală şi nu corespunde condiţiilor de muncă de care dispun lucrătorii moldoveni.

Liderii sindicali sunt convinși că preveni­rea este mai eficientă și mai puțin costisitoa­re decât tratarea bolilor profesionale sau re­abilitarea lucrătorilor care au fost afectaţi de astfel de asemenea nenorociri. Astfel, toate domeniile de activitate economică pot şi tre­buie să ia măsuri concrete de îmbunătățire a capacităţilor în ceea ce priveşte prevenirea bolilor profesionale.

În concluzie, reprezentanţii sindicatelor solicită factorilor de răspundere să contri­buie la aceea ca toată atenţia să fie concen­trată asupra celor mai arzătoare probleme ce ţin de asigurarea securităţii şi sănătăţii la locurile de muncă, cu alte cuvinte, asigu­rarea integrităţii şi vieţii salariaţilor este cel mai de preț capital pe pământ.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand