Ce însemnă regim de muncă redus, parțial, comprimat sau flexibil? Cum se repartizează timpul de muncă în unitățile economice? Putem negocia regimul de muncă cu angajatorul și stabili în contractul colectiv de muncă prevederi concrete?
Tamara S., Leova
Ana MOLDOVANU
consilier superior
în Departamentul protecție social-economică al CNSM
Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul, în conformitate cu regulamentul intern al unității, cu contractul individual şi cu cel colectiv de muncă, îl folosește pentru îndeplinirea obligațiilor de muncă.
Durata normală a timpului de muncă al salariaților din unități, conform prevederilor Codului muncii, nu poate depăși 40 de ore pe săptămână.
Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă şi constituie opt ore pe zi, timp de cinci zile, cu două zile de repaus.
La unitățile unde, ţinându-se cont de specificul muncii, introducerea săptămânii de lucru de cinci zile este nerațională, se admite, ca excepție, stabilirea, prin contractul colectiv de muncă şi/sau prin regulamentul intern al unității, a săptămânii de lucru de șase zile cu o zi de repaus.
Repartizarea timpului de muncă se poate realiza şi în cadrul unei săptămâni de lucru comprimate din patru zile sau patru zile şi jumătate, cu condiția ca durata săptămânală a timpului de muncă să nu depășească 40 de ore pe săptămână.
În Convenția colectivă nr.2/2004 (nivel național) cu genericul Timpul de muncă și timpul de odihnă, părțile semnatare au negociat aplicarea repartizării timpului de muncă după cum urmează:
- Săptămâna de lucru de șase zile cu o zi de repaus, durata zilei de muncă fiind de șapte ore în primele cinci zile și de cinci ore în ziua a șasea;
- Săptămâna de lucru de patru zile cu durata muncii de 10 ore pe zi și trei zile de răpus;
- Săptămâna de lucru de patru zile și jumătate cu durata muncii de 10 ore în primele patru zile și de patru ore în ziua a cincea și două zile de repaus.
Pentru anumite categorii de salariați, în funcție de vârstă, de starea sănătății, de condițiile de muncă, Codul muncii stabilește durata redusă a timpului de muncă:
- 24 de ore pentru salariații în vârstă de 15–16 ani ;
- 35 de ore pentru salariații în vârstă de la 16 la 18 ani;
- 35 de ore pentru salariații care activează în condiții de muncă vătămătoare, conform nomenclatorului aprobat de Guvern;
- 30 de ore pentru persoanele cu dizabilități severe şi accentuate, fără diminuarea drepturilor salariale şi a altor drepturi prevăzute de legislația în vigoare.
Conform prevederilor art. 97 secund, angajatorul poate stabili regimul de activitate redusă, cu repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul salariaților din cadrul unității:
- în mod unilateral, în caz de stare de urgență, de asediu și de război sau în caz de stare de urgență în sănătate publică;
- cu acordul scris al salariaților vizați, în caz de dificultăți de aprovizionare cu materii prime sau energie și în alte circumstanțe cu caracter excepțional, în modul stabilit de Guvern.
Regimul de activitate redusă poate fi stabilit pentru o perioadă de până la trei luni consecutive, dar nu mai mult de cinci luni pe an.
Durata timpului de muncă prevăzută în contractul individual de muncă al salariatului poate fi redusă cu cel mult 50%, munca salariatului fiind retribuită proporțional cu timpul lucrat.
Salariații cărora li se stabilește regim de activitate redusă beneficiază de un ajutor în modul stabilit de Guvern.
Angajatorul poate angaja salariați cu ziua sau săptămâna de muncă parțială (pe fracțiune de normă), durata concretă fiind consemnată în contractul individual de muncă.
La cererea femeii gravide, a salariatului care are copii în vârstă de până la 10 ani sau copii cu dizabilități (inclusiv aflați sub tutela sa) ori a salariatului care îngrijește un membru al familiei bolnav, în conformitate cu certificatul medical, angajatorul este obligat să le stabilească ziua sau săptămâna de muncă parțială.
Munca pe fracțiune de normă este retribuită proporțional timpului lucrat sau în funcție de volumul lucrului efectuat.
Formule flexibile de muncă sunt programe de muncă ce oferă posibilitate salariaților să își adapteze programul de lucru, prin utilizarea muncii la distanță, a muncii la domiciliu, a timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimate.
Formulele flexibile de muncă se instituie prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă, pe o durată determinată sau nedeterminată.
Formulele flexibile de muncă se stabilesc în contractul individual de muncă sau în acordul suplimentar la contractul individual de muncă.
Activitatea în condițiile formulelor flexibile de muncă nu limitează drepturile și garanțiile salariatului privind calcularea vechimii în muncă, privind durata concediului de odihnă anual sau alte drepturi aferente raporturilor de muncă.
Un salariat poate solicita ajustarea rezonabilă a programului de muncă cel mult o dată la șase luni.
În termen de 30 de zile de la recepționarea solicitării de ajustare rezonabilă a programului de muncă, angajatorul va oferi răspuns cu prezentarea justificărilor aferente deciziei.
E de menționat faptul că programul flexibil de muncă poate fi o clauză a contractului colectiv de muncă.
