Reforma din educaţie, ca ghilotină sau instrument de modernizare

În timp ce administraţia Şcolii de meserii din satul Todireşti, raionul Anenii Noi, îşi face planuri de modernizare a instituţiei, reprezentanţii mai multor structuri din sectorul public sau privat caută modalităţi de a o susţine pentru a nu fi închi­să. Totuşi, vocile celor care promit susţinere se fac tot mai auzite.

 

 

Vadim Jalbă este unul dintre cei aproximativ 90 de elevi care îşi fac studiile în prezent în ca­drul acestei şcoli. El se arată în­crezător că, peste mai puţin de două luni, va obţine un certificat de tractorist şi se va angaja la o întreprindere agricolă din satul său natal, Speia, raionul Anenii Noi, la care îşi face acum prac-tica.

Vadim este convins că profesia pe care o va obţine îi va permite să-şi câştige existenţa la baştină şi că nu va fi nevoit să plece, la fel ca mulţi dintre conaţionalii săi, să muncească peste hotare. Tâ­nărul afirmă că bagajul de cunoş­tinţe teoretice obţinute deja este suficient pentru a se a lansa cu succes în activităţile practice, iar pentru a beneficia de drepturile pe care i le oferă legislaţia, pro­gramul de studii a inclus şi unele noţiuni din Codul muncii.

Datele Ministerului Educa­ţiei arată însă că 30 la sută din numărul total al şomerilor mol­doveni sunt foşti absolvenţi ai şcolilor profesionale. Totodată, statul cheltuieşte mai mulţi bani pentru instruirea tinerilor în aceste instituţii decât în colegii sau universităţi.

 

Şcoală de prestigiu

 

Potrivit directoarei interimare a Şcolii de meserii nr. 8 de la To­direşti, Ludmila Bebea, instituţia a fost fondată în 1904. Iniţial, aici erau pregătiţi lăcătuşi, fierari, tâmplari şi turnători. Din 1946, de când a fost întocmită o carte nominală, şcoala a fost absolvită de circa 12 mii de tineri.

 

Din viitorul an de studii, la Todireşti ar putea fi pregătiţi şi operatori avicoli

 

În prezent, administraţia şcolii îşi propune să transforme insti­tuţia în una de prestigiu. Accen­tul va fi pus pe folosirea eficientă a potenţialului intelectual al tine­rilor şi pe realizarea aspiraţiilor acestora. În acest scop, va fi re­vizuit conţinutul orientării pro-fesionale în sensul dezvoltării ascendente a fiecărui elev. În prezent, şcoala pregăteşte mun­citori în domeniile agricultură, transport, construcţii şi industrie uşoară.

 

Dilema existenței ulterioare

 

Viorica Condruc, consultant superior în Direcţia învăţământ secundar profesional şi mediu de specialitate a Ministerului Educaţiei, a menţionat recent, în cadrul unei ceremonii prilejuite de împlinirea de către Şcoala nr. 8 a 110 ani de activitate, că in­stituţia este una dintre cele mai vechi din ţara noastră. Această şcoală a trecut prin diferite peri­oade, iar acum se află în proces de reformă, care pune instituţia în faţa unei dileme de existenţă ulterioară, a accentuat Viorica Condruc.

„Sper că bunele încercări pe care le vedem, de renovare a şco­lii, vor reuşi să menţină instituţia pentru a o putea promova, re­structura ca să poată activa şi pe viitor”, a spus Viorica Condruc.

 

Tehnică modernă

 

La rândul său, Dumitru Brat­co, consultant în Departamentul ştiinţă, educaţie şi extensiune rurală al Ministerului Agricul­turii şi Industriei Alimentare, a subliniat că în procesul de aso­ciere a ţării noastre la Uniunea Europeană este foarte importan­tă veriga de pregătire a cadrelor, în special, a tehnicienilor.

„În ţara noastră este importa­tă tehnică tot mai performantă şi eu văd în aceasta o posibilitate de a conlucra cu firmele străine care o comercializează ca să pre­gătim specialişti care să ştie cum să o folosească.

În acelaşi timp, 50 la sută din tehnica utilizată acum este veche, iar lucrarea suprafeţelor mici de teren agricol e mai re­zonabilă cu aceasta”, a relevat vorbitorul.

 

 

Dumitru Bratco a opinat că rolul acestei şcoli este de a pre­găti cadre care să poată repara tractoarele şi combinele cele vechi, necesare pentru perioa­da de tranziție. El a remarcat că instituţia pe care o reprezintă va acorda tot suportul pentru ca Şcoala de meserii de la Todireşti să fie dotată cu tehnică agricolă performantă şi să poată pregăti specialişti de calificare înaltă.

„Sper că această şcoală va contribui la oprirea exodului de lucrători moldoveni peste hota­re”, a conchis Dumitru Bratco.

 

Sprijin pentru şcoală

 

Prezent la ceremonie, prima­rul comunei Chetrosu, Leonid Zalevschi, a menţionat că, în perioada 1989-1990, a studiat la Şcoala de meserii nr. 8, unde s-a ales cu o profesie care l-a ajutat mult în viaţă. Reprezentantul administraţiei publice locale şi-a exprimat speranţa că şcoala va continua să activeze, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, al Minis­terului Agriculturii şi Industriei Alimentare, al agenţilor econo­mici din teritoriu, precum şi al Consiliului raional.

Tatiana Colomoiţev, şef ad­junct al Direcţiei educaţie, in­formaţie şi relaţii internaţionale a Federaţiei „Agroindsind”, a constatat că, în prezent, în re­laţiile industriale din întreaga lume, cea mai mare atenţie este acordată oamenilor care pun în mişcare tehnica, tehnologiile şi de care depinde dezvoltarea eco­nomică. Interesul tuturor este ca tinerii care vin să înveţe la Şcoala nr.8 să devină specialişti foarte buni.

„În contextul în care emigra­rea în număr mare a specialişti­lor moldoveni creează un gol în economia naţională, în special, în agricultură, învăţământul profesional este speranţa şi vii­torul nostru. Şcoala de la Todi­reşti are tradiţie, un edificiu şi o situaţie geografică bună şi nu are dreptul să se închidă, ci numai să se dezvolte, să crească, să se îmbunătăţească”, a concluzionat Tatiana Colomoiţev.

 

Profesii noi

 

Şi Daria Bostan, preşedinta Organizaţiei de Femei a Federa­ţiei „Agroindsind”, a îndemnat factorii de decizie să nu permită ca această şcoală să-şi înceteze activitatea. „Au existat câteva tentative de privatizare a şcolii respective. Instituţia trebuie să revină însă la perioada când aici învăţau şi obţineau diferite me­serii peste 200 de elevi concomi­tent”, a remarcat Daria Bostan.

În opinia sa, şcoala în cau­ză trebuie să devină un centru de dezvoltare profesională, iar numărul de profesii oferite de aceasta să crească de la patru, câte sunt în prezent, până la şap­te şi chiar zece.

În context, preşedintele Aso­ciaţiei Avicultorilor din Moldo­va, Nicolae Covaş, a relevat că în ultimul timp au avut loc dis­cuţii aprinse privind reformarea şcolilor profesionale şi că este convins că ele sunt foarte impor­tante pentru ţară şi, de aceea, au viitor.

„Noi am adresat mai multe apeluri ca această şcoală să in­troducă, din anul de studii 2014-2015, o nouă specialitate – de operator în avicultură. Totodată, agenţii economici care activează în raioanele Anenii Noi, Căuşeni, Ştefan Vodă le vor oferi acestor tineri meseriaşi posibilitatea de a face practica în cadrul între­prinderilor respective”, a menţi­onat Nicolae Covaş.