20 iulie 2024
Chisinau
Social

Protecția socială va beneficia de cei mai mulți bani din buget, în anul current

Loading
Social Protecția socială va beneficia de cei mai mulți bani din buget, în anul current
Protecția socială va beneficia de cei mai mulți bani din buget, în anul current

protectie-sociala

 

Cu toţii ne întrebăm pe ce sunt cheltuiţi banii statului şi din ce este for­mat bugetul Republicii Moldova. În acest an, bugetul de stat pe anul 2017 prevede venituri în valoare de aproape 52 de miliarde de lei şi cheltuieli de aproape 56 de miliarde de lei. Creşterea veniturilor în anul 2017 se va datora în special taxelor, impozitelor şi granturilor obţinute de Republica Moldova de la Uniunea Europeană.

 

Potrivit Ministerului Finanţelor, pro­vocarea principală pentru anul 2017 o re­prezintă  consolidarea finanţelor publice şi a stabilităţii financiare, drept condiţii primordiale pentru atingerea obiectivului durabilităţii bugetar-fiscale, prin menţi­nerea unui deficit al bugetului public na­ţional la nivel sustenabil, evitând riscurile legate de şocurile interne şi externe, pre­cum şi dependenţa de asistenţa financia­ră externă

Principalele noutăţi ale politicii fiscale şi vamale pentru anul 2017 sunt: Majora­rea scutirilor personale şi a tranşelor de venit la mărimea ratei inflaţiei; Stabilirea unui regim fiscal unic de impozitare a ve­niturilor obţinute din activităţile desfă­şurate de către avocaţi, notari, executori judecătoreşti, mediatori, experţi judiciari, traducători/interpreţi autorizaţi; Modifi­carea termenului de depunere a declara­ţiei cu privire la impozitul pe venit de la 25 martie la 30 aprilie; Extinderea faci­lităţilor fiscale prevăzute în prezent pen­tru angajaţii companiilor IT până în anul 2020; Plafonarea taxei vamale la impor­tul de carne.

În acelaşi timp, cele mai multe cheltu­ieli vor fi alocate anul acesta pentru pro­tecţia socială a cetăţenilor, învăţământ, ordinea publică şi securitatea naţională. Astfel, cheltuielile pentru protecţia socia­lă se vor ridica la 19 miliarde de lei. Nu­mărul persoanelor care primesc pensie este de 776 de mii, dintre care peste 530 de mii primesc o pensie lunară de aproxi­mativ 1370 de lei, 135 de mii de persoa­ne – în jur de 1000 de lei, peste 13 mii de persoane primesc o pensie de aproape 700 de lei, iar  peste 57 de mii au o pensie de 425 de lei.

 

Investiții în educație din bani europeni, de la BM și din România

 

În ceea ce priveşte învăţământul, în acest an vor fi renovate şi dotate 12 centre de excelenţă profesională, vor fi recon­struite 15 şcoli din banii oferiţi de Banca Mondială, precum şi vor fi reconstruite 40 de grădiniţe, datorită finanţării oferite de Guvernul României.

Cheltuielile pentru agricultură se vor cifra, în 2017, la 1,8 miliarde de lei, iar pentru reparaţia şi construcţia drumuri­lor vor fi alocate 2,6 miliarde de lei.

Pentru 2017, guvernul a stabilit mai multe priorități: 

Reformarea sistemului de învățământ, inclusiv reforma des­centralizării financiare; Modernizarea și îmbunătățirea calității serviciilor de să­nătate; Sustenabilitatea financiară a sis­temului de pensii; îmbunătățirea calității și a eficienței judecătoriilor și combate­rea corupției; dezvoltarea investițiilor în infrastructura rutieră; îmbunătățirea cli­matului de afaceri; integrarea Republicii Moldova în sistemul energetic european.

În acelaşi timp, asistenţa externă acor­dată Republicii Moldova în 2017 va con­stitui peste 510 milioane de dolari, din­tre care 169 de milioane de dolari vor fi acordaţi de Uniunea Europeană, 89 de milioane de dolari – de Banca Mondială şi 58 de milioane de dolari vor fi oferiţi de Guvernul României.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a cerut Parlamen­tului Republicii Moldova ca în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017 să fie prevăzute resursele financiare necesare pentru asigurarea majorării salariului minim pe țară până la nivelul minimu­lui de existență și o ulterioară stabilire a acestuia în raport de 50 la sută din sala­riul mediu pe economie.

„În conformitate cu prevederile Legii nr. 1432 din 28.12.2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim, Guvernul, împreună cu patrona­tele și sindicatele, trebuie să examineze, cel puțin o dată pe an, majorarea cuantu­mului salariului minim, ținându-se sea­ma de modificarea indicelui prețurilor de consum și de evoluția salariului mediu pe economia națională în perioada de referință, de volumul produsului intern brut, de productivitatea muncii, precum și de mărimea valorică a minimului de existență. Cu toate acestea, salariul mi­nim pe țară nu a fost modificat din 1 oc­tombrie 2014, fiind stabilit la acea dată în mărime de 1000 de lei”, se arată în declarația CNSM.

„Majorarea salariului minim pe țară ar duce la sporirea motivației muncii a peste 113 mii de angajați din sectorul bu­getar, salarizați în baza Rețelei tarifare unice, majoritatea dintre care, pe par­cursul a trei ani de zile, nu au beneficiat de majorări salariale, salariile de funcție ale acestora constituind de la 1000 de lei până la 1500 de lei. De asemenea, este in­admisibil de a menține nivelul actual al salariului minim aproape de nivelul pen­siei minime pentru limită de vârstă, care, începând cu 1 aprilie 2016, constituie 948,84 de lei”, susțineau sindicatele.

Salariul minim în Republica Moldo-va, în comparație cu cel din țările din re­giune, este cel mai mic – de doar circa 46 de euro. Spre exemplu, în România, salariul minim brut este de circa 277 de euro, în Rusia – circa 117 euro, în Ucraina – 58 de euro și urmează a fi dublat de la începutul anului 2017.

 

Călcâiul lui Ahile – economia subterană

 

Totodată, este necesar de menționat că recomandările Uniunii Europene, adre-sate tuturor țărilor care se confruntă cu creșterea șomajului și a sărăciei, sunt cele de sporire a nivelului salariului mi­nim până la nivelul de 60% din salariul mediu pe economie.

Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, ne-a relevat, în context, că la eta­pa când se elabora proiectul legii buge­tului de stat pentru anul 2017, sindica­tele au venit cu mai multe propuneri. De fapt, au fost incluse propunerile privind normele salariale prevăzute de legislație. Este vorba de mai multe măsuri imple­mentate pentru funcționarii publici, cadrele didactice și personalul auxiliar. Pentru acesta din urmă s-a introdus, de la 1 iunie, un spor la salariu de la 10 până la 30% pentru vechimea în muncă. De la 1 septembrie s-au indexat salariile peda­gogilor, cu 8,6%, dar asta înseamnă că aceștia au beneficiat doar pe trei luni de zile din anul trecut. Pe anul curent au fost deja preconizate surse pentru 12 luni.

Pentru anul curent au mai fost prevă­zute și mijloace financiare pentru tinerii specialiști, cadre didactice, pentru care, conform Codului educației, norma ar tre­bui să fie de 75 la sută, iar salariul să fie achitat pentru o normă deplină, ca o mă­sură de protecție socială.

De asemenea, sunt prevăzute surse financiare pentru a majora bursele stu-denților și elevilor. Nemulțumirile noas­tre sunt legate de faptul că în legea buge­tului de stat pentru anul curent nu au fost incluse surse financiare pentru a modi-fica cuantumul salariului tarifar pentru prima categorie de salarizare a rețelei ta­rifare unice. Este vorba de peste 113.000 de bugetari: personalul auxiliar, persona-lul de specialitate, slujbași din învăță-mânt, din sănătate, cultură, asistența socială.

Este bine că se majorează cu 20% sa­lariile de funcție pentru asistenții sociali comunitari. Dar suntem nemulțumiți cel mai mult de salariul tarifar pentru prima categorie, în baza căruia sunt salarizate 75.000 de persoane.

Încă un aspect din bugetul de stat pen­tru anul curent, soluționat tot la insistența sindicatelor: s-a aprobat o normă foarte importantă, privind acoperirea cheltuie­lilor legate de nașterea unui copil. Dacă, până la 1 ianuarie 2017, indemnizația la nașterea unui copil era de 3100 de lei, pentru al doilea copil – 3400 de lei, de la 1 ianuarie curent, indemnizația va con­stitui 5300 de lei pentru nașterea unui copil.

Desigur, bugetul de stat pentru anul 2017 are multe carențe. Guvernarea continuă să mizeze doar pe sursele de acumulare cunoscute: vama, taxe și im­pozite, dar nu suflă o vorbă de economia informală. Dacă aceasta ar fi adusă în câmpul legal, s-ar găsi și mijloace pentru majorarea substanțială a salariilor, s-ar crea locuri de muncă, s-ar opri exodul de brațe de muncă, chiar ar reveni acasă mulți concetățeni care muncesc în străi­nătate, a conchis Sergiu Sainciuc.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand