Foto: biz.ro
Ministerul Sănătăţii a propus spre dezbateri publice proiectul Programului naţional privind sănătatea mintală pentru anii 2017–2021. Scopul programului este de a promova bunăstarea mintală a populației, de a preveni tulburările mintale, de a oferi oportunități egale la servicii accesibile de calitate și de a proteja drepturile persoanelor cu probleme de sănătate mintală și familiile acestora.
Potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 300 de milioane de persoane în lume suferă de tulburări mintale şi de comportament. Anual, în ţările Uniunii Europene se sinucid aproximativ 58 de mii de persoane, ceea ce reprezintă un număr mai mare decât cel determinat de accidentele rutiere, crimă sau HIV/SIDA. Țările cu cea mai mare rată de suicid din lume se află pe continentul european. Rata anuală de suicide în aceste țări este de 13,9 la 100 de mii de populație. Șomajul, datoriile financiare și inechitatea socială sunt factori de risc pentru apariția depresiei, care este asociată cu suicidul.
În anul 2015, în Republica Moldova erau înregistrate peste 150 de mii de persoane cu tulburări mintale şi de comportament, dintre care 8,5% – copii, numărul bărbaţilor care suferă de astfel de maladii fiind mai mare decât cel al femeilor.
Proiectul programului urmăreşte instituirea unui sistem de servicii comunitare de sănătate mintală în toate localitățile țării, ajustate la standardele internaţionale şi europene, pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală.
Forme noi de asistenţă psihiatrică
Totodată, planul de acţiuni din cadrul programului prevede elaborarea unei norme legislative de includere în tratament fără liberul consimţământ, revizuirea Codului penal şi a Codului de procedură penală, în vederea introducerii formelor noi de asistenţă psihiatrică în condiţii de ambulatoriu şi de supraveghere obligatorie psihiatrică. Documentul mai prevede revizuirea actelor normative cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor de sănătate mintală, racordarea Legii cu privire la sănătatea mintală la tratatele şi convenţiile internaţionale.
În proiectul Codului sănătăţii va fi introdus un capitol aparte privind
sănătatea mintală, vor fi elaborate standarde de calitate şi mecanisme de finanţare pentru serviciile destinate copiilor care suferă de autism, standarde minime de calitate şi indicatori de performanţă a serviciilor de sănătate mintală, conform recomandărilor internaţionale. Proiectul mai prevede instituirea unor servicii de prevenire a cazurilor de suicid şi a liniei telefonice de urgenţă pentru persoanele aflate în situaţii de risc suicidal.
Costul estimativ al realizării programului constituie circa 960 de milioane de lei. Finanțarea programului se va efectua din bugetul public național, în limita mijloacelor aprobate anual, precum și din alte surse.
Potrivit notei informative, ataşate la proiect, în urma realizării acțiunilor incluse în program, persoanele cu probleme de sănătate mintală vor avea acces echitabil la servicii comunitare funcţionale şi sustenabile (asistenţă primară, îngrijire comunitară, servicii spitaliceşti acute de sănătate mintală în spitalele raionale), în conformitate cu necesităţile lor.
Solicitat de redacţia ziarului „Vocea poporului”, Aurel Popovici, preşedintele Federaţiei Sindicale „Sănătatea”, a menţionat: „Cu părere de bine, salariaţii de la spitalele de psihiatrie nu sunt agresaţi de pacienţi, cele mai multe cazuri de violenţă fizică şi verbală din partea pacienţilor fiind înregistrate în spitalele de copii, în secţiile de urgenţă şi în spitalele pentru bolnavii care suferă de cancer sau anume acolo unde medicii şi asistentele medicale nici nu se aşteaptă să fie agresaţi”.
Mihail Dutca, consilier principal al Federaţiei Sindicale „Sănătatea”, a opinat că Programul naţional cu privire la sănătatea mintală ar trebui să prevadă şi anumite facilităţi pentru personalul medical care lucrează cu pacienţii cu tulburări mintale, pentru a face mai atractivă profesia de psihiatru. „Există raioane care nu au nici un psihiatru sau nici un psihoneurolog. Totodată, se vorbeşte că astfel de pacienţi trebuie să se afle mai mult în familie, în comunitate şi mai puţin în spitalele de profil. Autorităţile publice centrale şi cele locale ar trebui să fie mai active şi să susţină medicii şi asistentele medicale, pentru că e vorba de sănătatea populaţiei. De exemplu, autorităţile publice locale ar putea să le aloce nişte suplimente la salarii medicilor psihiatri, ar putea să le ofere gratis locuinţă”, a menționat Mihail Dutca.
În acelaşi timp, sursa citată a specificat că, potrivit Convenţiei colective la nivel de ramură pentru anii 2014-2017, negociată şi semnată de Federaţia „Sănătatea” şi Ministerul Sănătăţii, psihiatrii, psihoneurologii, psihoterapeuţii şi asistentele medicale de profil au o zi de muncă redusă, de şapte ore, şi un concediu anual suplimentar plătit de 18 zile. Totodată, ei mai beneficiază şi de suplimente la salariu pentru condiţii nocive de muncă.
