25 iunie 2024
Chisinau
Social

Programul de ocupare a forței de muncă 2022-2026, supus discuțiilor publice

Loading
Social Programul de ocupare a forței de muncă 2022-2026, supus discuțiilor publice
Programul de ocupare a forței de muncă 2022-2026, supus discuțiilor publice
Vocea poporului

Problemele pieței muncii și prioritățile viitorului pro­gram de ocupare a forței de muncă 2022–2026 au fost supuse dezbaterilor publice în una din zilele trecute. În­trunirea, organizată de Mi­nisterul Muncii și Protecției Sociale, s-a desfășurat în format online, iar la ea a participat grupul de lucru format din reprezentanți ai mai multor ministere, instituții de stat, ONG-uri.

La eveniment au participat și reprezentanți ai Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM). În discursurile lor, vor­bitorii s-au axat pe piața muncii, tendințele economice și sociale, pe politicile macroeconomice și secto­riale, pe cele educaționale și de in­struire, dar și pe politici și instituții ale pieței muncii.

 

Două crize economice înainte de izbucnirea Covid-19

Potrivit analizelor, înainte de iz­bucnirea Covid-19, alte două crize economice au marcat țara. Este vorba de criza din 2008, care a afectat creșterea producției (-6%), exporturile (-8%), consumul (-7%) și intrările de remitențe (- 6,3 pp din PIB). Toate aceste pierderi au fost recuperate până în 2009. Totuși, rata șomajului, până în 2014, a rămas peste nivelul de di­nainte de criză.

În 2015, recesiunea partene­rilor comerciali, seceta și efecte­le fraudei bancare au provocat o scădere a creșterii, o datorie mai mare și o criză a creditelor. Și cea din urmă criză, legată de pandemia de Covid-19 și de secetă, au redus creșterea (-7%) și investițiile (-2%), producția agricolă pierzând 7,2% din valoarea adăugată brută (VAB) de la un an la altul.

Cât privește rata sărăciei, potri­vit analizei, în 2014 și 2020 aceasta a scăzut de la 29,5% la 26,8%. Gru­purile expuse riscului de sărăcie includ femeile, persoanele în vârstă, cele slab calificate, gospodăriile cu mai mult de trei copii și persoa­nele care locuiesc în mediul rural. Totodată, sărăcia în zonele rurale este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Cea mai înaltă rată a sărăciei este în sud – 40,4% în 2019, cea mai scăzută e în Chișinău – 4,4%. Sărăcia în rândul persoane­lor slab calificate este de aproape trei ori mai mare decât a persoane­lor cu studii medii, fiind în creștere. Sărăcia absolută a crescut în 2019, în special, în rândul pensionarilor (peste 9 pp), al lucrătorilor pe cont propriu (4 pp) și în rândul muncito­rilor agricoli salariați (3,3 pp.).

 

Migrația forței de muncă și ocuparea

Referindu-se la migrația popu-lației, potrivit analizei prezentate în cadrul evenimentului, până în 2019, numărul de cetățeni mol­doveni care locuiesc în străină­tate reprezenta 17,6% din totalul populației și majoritatea erau în grupul de vârstă 20-64 de ani (aproximativ 56,5 la sută din total). Principalele țări de destinație sunt Federația Rusă (32,9% din numărul total de emigranți moldoveni), România (19,4%) și Ucraina (14,6% din total). În 2020, aproximativ 53 de mii de migranți s-au întors acasă, în mare parte reprezentând 93% din migranții reîntorși din Federația Rusă și din România.

O altă problemă pe piața muncii semnalată de grupul de lucru este ocuparea forței de muncă. Autorii analizei au relevat că există o relație pozitivă cu nivelul de educație obținut: cu cât nivelul de studii este mai înalt, cu atât rata de ocupare a forței de muncă este mai ridicată, mai ales în rândul femeilor (femeile cu studii superioare au de aproape trei ori mai multe șanse de a fi an­gajate decât cele slab calificate).

„Muncitorii sunt concentrați în mare parte în agricultură (21%) și administrare publică, educație și asistență socială (23%). Femeile au șanse de două ori mai mari decât bărbații să lucreze în sec­torul administrației publice, al educației și asistenței sociale, rata fiind de 34,2% și, respectiv, 13%. Tinerii muncitori cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani sunt în prin­cipal angajați în sectoarele comerț, hotele și restaurante (29,6% din total), industrie (18,4%) și agricul­tură (17,5%)”, se mai menționează în analiză.

În ultimii ani, s-a schimbat și structura ocupării forței de muncă. Ponderea salariaților în totalul ocu­pării a scăzut în perioada 2014-2018, de la 63,7% la 59,6%, în timp ce ponderea lucrătorilor pe cont propriu a crescut progresiv –  35% în 2018. În 2020, angajații repre­zentau 78%, în timp ce ponderea lucrătorilor pe cont propriu a fost de 17,2%, cu locuri de muncă vul­nerabile la nivel de 21,3% .

 

Diferențele salariale, problemă restantă

Un alt aspect remarcat a fost și diferența de remunerare între femei și bărbați. Potrivit analizelor, aceasta ar fi de aproximativ 13,7%. Femeile câștigă mult mai puțin decât bărbații în IT și comunicații, precum și în finanțe (cu 38% și 44%), în comerț (17%), și în secto­rul de sănătate și asistență socială (23%), unde ponderea de angajare a femeilor este mai mare.

„Sectoarele economice care în 2020 reprezentau aproape 70% din totalul angajărilor (agricultură, in­dustrie, comerț, transport și servicii de ospitalitate) au plătit mai puțin decât salariul mediu. În 2020, apro­ximativ 24,8% din numărul total al muncitorilor au câștigat salarii sub 60% din salariul mediu național.  13% din numărul total de ore de muncă în R. Moldova au fost pier­dute în 2020 (mai mult decât media UE, de 8%). Totalitatea de ore de muncă pierdute în R. Moldova în perioada de Covid-19 reprezintă echivalentul a 130 de mii de locuri de muncă cu normă întreagă”, mai releva autorii analizei prezentate.

În cadrul discuțiilor, analizând problemele care au fost semnalate până acum, statisticile prezentate, participanții au venit cu mai multe recomandări de îmbunătățire a Programului de ocupare a forței de muncă pentru anii 2022–2026. Toate acestea urmează a fi siste­matizate și inserate în document. Ulterior, va mai avea loc o rundă de discuții, de definitivare a acestui program, până ca acesta să fie aprobat.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand