Profilul migrației de muncă din Republica Moldova

Foto: salajulpenet.ro

Moldova demult s-a clasat printre lideri la capitolul „furnizarea forței de muncă” în statele Uniunii Europene și în cele din CSI. Migrația din țara noastră a început încă prin anii 90 și a tot luat amploare până în 2005. De atunci, acest fenomen, evident, nu s-a stopat, ci doar s-a stabilizat. Iar de 10 ani, cota migrației rămâne aceeași, neschim­bată, nu sporește și nu se reduce, rămânând la același nivel.

Recent, la videoconferința organizată în cadrul Proiectului MIRPAL (Rețeaua practicienilor de împărtășire a cunoștințelor și experiențelor cu privire la migrație și remitențe), care re-unește nouă state din CSI, partea moldavă a prezentat colegilor săi

din Armenia, Belarus, Kârgâz-stan, Rusia și Tadjikistan un nou raport cu privire la migrație. Studiul „Gestionarea eficientă a migraţiei de muncă şi a calificări­lor” a fost realizat în Moldova în cadrul proiectului implementat de Organizația Internațională a Muncii cu suportul UE.

Nivelul de ocupare a forței de muncă

Înainte de a ne referi la stu­diul propriu-zis, ar fi cazul să ne axăm pe evoluția pieței de muncă din Moldova. În perioa­da de exod masiv peste hotare a populației care căuta o viață mai bună, această piața a suferit anumite modificări. Respectivele transformări de obicei sunt puse pe seama migrației, însă, potri­vit sociologilor, studiile demon­strează că de această situație e responsabilă nu doar migrația.

În perioada anilor 2000-2012, nivelul de angajare în câmpul muncii în Moldova s-a redus cu 16 la sută. Totodată, rata șomajului rămâne stabilă, explică Vasile Cantarji, expert la Centrul de Investigații Sociolo­gice și Marketing CBS-AXA. În această perioadă a sporit cu circa 200 de mii numărul persoanelor cu vârsta de peste 15 ani. Este un fenomen ciudat. Există opinia că în spațiul postsovietic indicato­rii demografici sunt în scădere. Însă până în anul 2012 a fost pe­rioada în care pe piața muncii a ajuns generația anilor 80 și abia din anul 2013 la noi se atestă o reducere a populației de vârsta respectivă.

În aceeași perioadă, cu aproa­pe 400 de mii de persoane a spo­rit populația inactivă din punct de vedere economic. Dacă mai ținem cont de sporirea populației cu 200 de mii de persoane cu vâr­sta de peste 15 ani, numărul total ar fi de 600 de mii de cetățeni care au venit pe piața muncii, însă rămân nesolicitați. Totoda­tă, numărul emigranților a sporit cu 250 de mii de persoane, iar numărul celor care au trecut de vârsta de pensionare s-a majorat cu 25 de mii.

Emigranții

Studiul „Gestionarea eficientă a migraţiei de muncă şi a califi­cărilor” a fost efectuat de Biroul Național de Statistică din Mol­dova.

– Am selectat opt mii de gospo­dării, spune Elena Vâtcărău, șefa Direcției statistica pieţei muncii din cadrul Biroului Național de Statistică. Au fost stabilite con­tacte cu 6040 dintre acestea. În cadrul a 4.930 de gospodării au fost prezente 11.300 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. În total, au acceptat să participe la chestionare 11.230 de persoane. Ancheta a ținut de experiența migrațională a respondenților pe parcursul ul­timelor 24 de luni. Perioada re­spectivă a cuprins trimestrul IV al anului 2010 și trimestrul IV al anului 2012.

Astfel, au fost identificate trei categorii de emigranți. Din prima fac parte actualii emigranți, adi­că cei care la momentul studiu­lui erau lipsă, și cei care se aflau în Moldova, însă pe parcursul ultimelor 12 luni au fost plecați la muncă peste hotare, ba chiar mai mult, într-o perspectivă scurtă, în următoarele șase luni, intenționează să plece iarăși.

A doua categorie include emigranții reveniți acasă. Sunt persoanele care locuiau în Mol­dova la momentul desfășurării studiului. În ultimii doi ani, aceștia au fost plecați la muncă peste hotare, însă nu-și fac pla­nuri să plece din nou în viitorul apropiat.

A treia categorie o consti-tuie potențialii emigranți care nu au fost antrenați în acest pro­ces pe parcursul ultimelor 24 de luni, însă au intenția să plece în străinătate în următoarele șase luni.

La capitolul raport procentu­al cu populația adultă, actualii emigranți au constituit 14 la sută, cei reveniți – 2,6 la sută, iar cei potențiali – 2 la sută.

Vârsta și locul de trai al emigranților

S-a constatat că jumătate din­tre emigranții de astăzi au vârsta de 34 de ani, 19 la sută dintre emigranți au vârsta cuprinsă în­tre 15 și 24 de ani, iar 33 la sută dintre aceștia au vârsta cuprin­să între 25 și 34 de ani. Nu s-a constatat vreo diferență între indicatorii de vârstă ai actuali­lor emigranți și ai celor reveniți în țară. Totodată, tinerii de până la 34 de ani constituie două tre­imi din grupul potenţialilor emi­granţi. Circa două treimi dintre emigranţi o constituie bărbaţii, în acest sens neremarcându-se o diferenţă între categorii.

Dacă e să vorbim despre о catalogare a emigranţilor după locul de trai, trei pătrimi o con­stituie locuitorii de la sat. Însă, judecând după indicii potenţiali­lor emigranţi, în viitorul apropiat sunt posibile corective în acest sens, dat fiind că fiecare al doi­lea dintre cei care intenţionează să plece la muncă în străinătate sunt orăşeni.

Destinațiile migraţiei

Migraţia forţei de muncă din Moldova are două destinații prin­cipale. Ţările CSI, în primul rând Rusia (încolo se îndreaptă cir­ca 70,5% din actualii emigranţi, 69% dintre care vor să ajungă în Rusia). Şi ţările Uniunii Europe­ne. Lider în acest sens este Italia (15%). Dacă e să judecăm după preferinţele potenţialilor emi­granţi, pe viitor, destinația UE se va bucura de o mai mare popula­ritate decât în prezent.

Nivelul de studii al emigranţilor

“Din anul 2000, s-a făcut re­marcată o tendinţă de creştere a numărului muncitorilor emi­granţi cu un nivel redus de stu­dii. Dacă la început aceştia con­stituiau 18% din numărul total, în anul 2012 indicele respectiv s-a ridicat la 27%”, ne relatează din istoricul problemei Vasile Cantarji.

Creşterea numărului de emi­granţi cu un nivel redus de stu­dii continuă. Printre potenţialii emigranţi se înregistrează un procent mai înalt de persoane cu studii medii, care nu au o specia­litate. Este vorba de nivelul şcolii medii generale. Totodată, printre potenţialii emigranţi există şi un procent înalt al celor cu studii su­perioare. Aceştia constituie 16%, în comparaţie cu 8% printre ac­tualii emigranţi.

Sociologii au determinat trei sectoare de bază în care activea­ză emigranţii noştri peste hotare. Lider în acest sens este sectorul construcţiilor, unde sunt antre­naţi 57% dintre emigranţi. Aces­ta este urmat de munca în gospo­dăriile casnice – 20% şi comerț– 15%.

Sociologii au stabilit şi trei sectoare de activitate de bază din Moldova, care pierd în urma mi­graţiei forţei de muncă. Aceştia au prezentat o analiză compa­rată dintre sfera de activitate a emigrantului de până la plecarea acestuia peste hotare şi după. S-a dovedit că cea mai mare parte a cetăţenilor moldoveni au muncit în agricultură (43%). În acelaşi sector, peste hotare au reuşit să se angajeze doar 3%. În dome­niile administraţie, sănătate şi educaţie din țara noastră erau angajaţi 11% dintre actualii emi­granţi, peste hotare o specialitate echivalentă găsindu-şi doar 1% dintre ei. În sectorul industrial al Moldovei au muncit 8% dintre actualii emigranți, iar peste hota­re doar 3% din aceștia.

Activând în ţară în aceste trei domenii, persoanele care au ple­cat la muncă peste hotare nu au găsit oportunităţi pentru profe­sia pe care o au şi s-au angajat în domeniul construcţiilor sau în gospodării. Este o statistică mai puţin îmbucurătoare. 45% dintre emigranţi nu au fost antrenaţi în câmpul muncii înainte de emi­grare. Dinte ceilalţi, doar 11-12% şi-au păstrat sfera de activitate şi peste hotare.

Sociologii au ajuns la conclu­zia că, în general, studiile şi ex­perienţa acumulată în patrie nu influenţează asupra profilului de activitate în afara ţării. Mai mult, în funcţie de vârstă, sex şi de nivelul de studii, aceştia pot determina aproximativ în ce ţară activează emigrantul. Ima­ginea muncitorului imigrant în UE este următoarea: o femeie cu studii superioare, de vârstă îna­intată, care lucrează în special în gospodăriile casnice. Totodată, emigrantul mediu general din Moldova plecat la muncă în ţările CSI este un bărbat cu un nivel de studii jos, de vârstă medie, care munceşte în construcţii.