Profesiile muncitoreşti, ajustate la cerinţele reformei şi ale pieţei

 

Procesul de elaborare a standardelor ocupaţionale pentru di­ferite profesii şi meserii, în corelare strânsă cu cerinţele pie­ţei muncii, este în plină desfăşurare în ţara noastră. În con­text, Şcoala profesională nr. 6 din capitală a lansat, în ultimii ani, mai multe specialităţi noi şi conlucrează intens cu factorii ministeriali şi cu agenţii economici.

 

Emil Şpac, directorul şcolii sus-menţio­nate, a precizat că această instituţie pregă­teşte în prezent specialişti calificaţi în tehno­logiile informaţionale, electronică, reparaţii auto, precum şi electrogazosudori.

De vreme ce instituţia instruieşte şi me­seriaşi în domeniul reparaţiilor auto, a fost introdusă o specialitate nouă, legată de echipamentul electric şi electronic al auto­vehiculelor. Or, în prezent, în ţara noastră nu sunt prea mulţi muncitori care să deser­vească automobilele mai sofisticate.

În schimb, a fost stopată temporar instru­irea maşiniştilor pentru locomotive Diesel. Pornind de la faptul că în domeniul căilor ferate are loc un proces de reformare, însoţit de reduceri de cadre, nu mai este nevoie de astfel de specialişti.

 

Fuzionare prin absorbţie

 

Totodată, în 2015, cu această instituţie au fuzionat printr-un proces de absorbţie o şcoală similară din Răzeni, Ialoveni, care pregătea cadre pentru domeniul gestio­nat de Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, dar şi Şcoala de meserii nr. 2 din capitală, care pregătea tipografi. În consecinţă, au fost optimizate şi meserii­le de la aceste instituţii.

Astfel, reprezentanţii Şcolii profesionale nr. 6 au fost nevoiţi să 

facă unele schimbări, pentru ca meseriile preluate de la cele două instituţii să fie legate mai mult de tehnolo­giile informaţionale. Acum, aproape toate specialităţile se bazează pe aceste tehnolo­gii. Dacă, înainte, la tipografii exista tipar plat, lat sau înalt, acum totul se face în mod computerizat.

„Cu părere de rău, cele două şcoli ne-au fost transmise în gestiune fără utilajul ne­cesar pentru procesul didactic, pentru că şi acea bază materială învechită de care dispu­neau fusese distrusă. Ne vine greu în aceas­tă situaţie, dar vom găsi soluţii, vom accesa proiecte”, a subliniat Emil Şpac.

Până atunci însă, din lipsă de utilaj, elevii de la specialităţile legate de telecomunicaţii urmează ore practice în cadrul întreprinde­rilor din domeniu.

Cât despre perfecţionarea cadrelor, spe­cialiştii de la Şcoala profesională nr. 6 din Chişinău dispuneau de pregătire şi pentru specialităţile preluate de la şcoala din Ră­zeni. În cazul profesiilor tipografice, instru­irea este efectuată în continuare de pedago­gii de la şcoala de meserii în aceleaşi săli de studiu şi ateliere, dar, din păcate, fără utila­jul necesar, care este lipsă.

 

Conlucrare cu întreprinderile

 

În momentul introducerii noilor speciali­tăţi, administraţia şcolii a avut consultări cu mai mulţi agenţi economici. Drept urmare, un şir de contracte de parteneriat urmează a fi semnate pentru pregătirea cu eforturi comune a specialiştilor.

„După ce am început să introducem spe­cialităţi noi, înşişi agenţii economici şi-au manifestat interesul de a conlucra cu noi. Acum, noi înmatriculăm elevii, iar ei ne ajută să facem rost de utilaj, să organizăm practica profesională la unităţi şi să pregă­tim specialişti pentru dânşii”, a concretizat Emil Şpac.

În prezent, şi curricula este coordonată cu agenţii economici pentru a fi satisfăcute aşteptările acestora legate de abilităţile de care trebuie să dispună viitorii specialişti la absolvire. La rândul lor, şi reprezentan­ţii Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor au fost familiarizaţi cu pro­cesul şi condiţiile de pregătire a cadrelor de la această şcoală şi conlucrează la elabora­rea competenţelor pentru mai multe domenii.

 

Trei meserii noi

 

Emil Şpac a mai comunicat că, recent, în Monitorul Oficial a fost publicat un or­din cu privire la introducerea a trei profesii muncitoreşti de operator la telecomunicaţii, montator linii aeriene de telecomunicaţii şi operator pentru suportul tehnic al calcula­toarelor.

„În prezent, pregătim cadre pentru 13 meserii şi ne gândim la încă o specialitate nouă, legată de domeniul tipografic. Inten­ţionăm să conlucrăm cu specialiştii de la mi­nisterul sus-menţionat, pentru ca aceasta să fie introdusă în planul de înmatriculare”, a adăugat directorul.

În ţara noastră activează aproximativ 300 de tipografii, iar odată cu absorbirea Şcolii de meserii nr. 2 din Chişinău, cadre pentru acestea nu mai sunt pregătite. Dacă, anteri­or, erau instruiţi anual aproximativ 250 de elevi la această specialitate, acum ar putea fi înmatriculaţi mai puţini, dar să le fie asigu­rată o instruire de calitate.

Actualmente, elevii acestei şcoli sunt pre­gătiţi după sistemul de instruire profesiona­lă duală. În cazul unor specialităţi axate mai mult pe producere, raportul dintre teorie şi practică este de aproximativ 60 la 40, pe când la cele axate pe deservire este mai mic.

În cazul efectuării practicii profesionale la întreprinderi, sunt încheiate contracte ce stipulează angajarea ulterioară a absolvenţi­lor. Totodată, reprezentanţii unităţilor eco­nomice participă şi la examenul de calificare de la încheierea studiilor şi au posibilitate să aleagă pe cei mai buni elevi.

Prin conlucrare cu agenţii economici, dar şi cu suport extern, şcoala a achiziţionat utilaj din cel mai modern pentru pregătirea operatorilor suport tehnic, a lăcătuşilor auto şi electroniştilor auto, ceea ce permite pre­gătirea cadrelor conform cerinţelor actuale. Şi în cadrul practicii de producţie, elevii au posibilitate să cunoască tehnologiile şi utila­jul de ultimă oră.

 

Problemele şcolii

 

În opinia lui Emil Şpac, printre cele mai importante probleme se numără reabilita­rea statutului de maistru pentru pregătirea profesională, posibilitatea ca elevii şcolilor profesionale să-şi poată continua studiile de cultură generală, dar şi asigurarea nece­sităţilor vitale pentru elevii din rândul celor rămaşi fără îngrijire părintească.

La rândul său, Iulii Ţurcanu, preşedintele comitetului sindical de la Şcoala profesiona­lă nr. 6, constată că la această instituţie este desfăşurat un parteneriat social constructiv. Astfel, principalele drepturi şi interese ale membrilor de sindicat sunt realizate prin intermediul contractului colectiv de mun­că încheiat cu angajatorul. De asemenea, administraţia şcolii este receptivă la nevo­ile salariaților şi contribuie la soluţionarea acestora.

Totuşi, unele probleme depășesc posibi­lităţile administraţiei sau ale sindicaliştilor. Astfel, după ce anul trecut au fost reduse poziţiile de operator la calculatoare, mai multor profesori le-a fost micşorat numărul de ore predate, iar unii au rămas şi fără ser­viciu.

Această problemă se va agrava şi mai mult, de la 1 septembrie, când se prevede să fie micşorat drastic numărul de ore la obiec­tele de cultură generală, iar aproximativ 40 la sută dintre cei 142 de angajaţi ai instituţi­ei ar putea rămâne fără salariu.

 

 

Optzeci la sută

dintre absolvenţii

acestei şcoli sunt angajaţi îndată după absolvire

 

Cea mai dificilă rămâne a fi însă situaţia cadrelor tinere, care, pe lângă problema sa­lariilor mici şi cea a spaţiului locativ, sunt practic lipsiţi de perspectiva de a-şi face un rost în ţara noastră, a mai subliniat Iulii Ţurcanu.

Potrivit Nadejdei Lavric, vicepreşedintă a Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei (FSEŞ), această şcoală este una dintre cele 11 instituţii de acest fel cu organizaţii sindicale afiliate FSEŞ, în care parteneriatul social se desfăşoară cu succes. Totodată, şi stadiul de realizare a reformelor la această şcoală este unul dintre cele mai avansate.