Statutul juridic al femeilor s-a îmbunătățit, dar egalitatea lor cu bărbații este departe de ceea ce ar trebui să fie în realitate. Chiar dacă acestea au aceleași drepturi ca și bărbații, ele nu au întotdeauna acces egal la oportunitățile care le sunt oferite băbaților și deseori nu reușesc să-și exercite drepturile pe deplin.
Care sunt problemele cu care se confruntă femeile tinere atunci când se încadrează în câmpul muncii? Cât de motivante sunt salariile oferite de angajatori, pot asigura aceste câștiguri un trai decent? Există anumite cerințe speciale prevăzute de legislație pentru femei la locul de muncă? Sunt doar câteva dintre întrebările la care s-a încercat să se găsească răspuns în cadrul unei dezbateri radio organizate în parteneriat cu liderii organizațiilor membre ale Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).
Lilia Franț, vicepreședintă a CNSM, a atras atenția nu doar asupra drepturilor femeilor în câmpul muncii, dar și asupra situației tinerilor angajați, în special, din educație.
„Cât privește femeile, vorbim și de pregătirea pentru piața muncii sau cunoașterea drepturilor lor în calitate de viitoare angajate. Din această perspectivă, trebuie să precizăm că astăzi nu avem în instituțiile de învățământ un curs de pregătire a tinerilor pentru piața muncii, care să prevadă mai multe dimensiuni de raporturi de muncă, precum ar fi: ce trebuie să prevadă un Contract individual de muncă, care sunt plățile pe care trebuie să le primească pentru timpul suplimentar de muncă realizat, despre condițiile de securitate la locul demuncă ș. a. Sunt niște noțiuni de bază pe care noi, ca sindicate, punem accentul îndeosebi”, a menționat Lilia Franț.
„Modalitatea în care este remunerat tânărul specialist, și nu doar el, este o problemă. Sistemul bugetar se află într-o criză de motivare. Avem o lipsă de circa trei mii de cadre didactice în sistem și, dacă ne referim la salarizarea din sfera bugetară, credem noi că statul nu a luat suficiente măsuri pentru a opri fenomenul exodului populației. Feminizarea învățământului este unul destul de bun. 85 la sută din angajați sunt femei. E bine, pe de o parte, dar este oare asta mândrie să spunem că nu avem bărbați în școală? Un bărbat nu poate să întrețină familia fiind pedagog”, a adăugat Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei.
Rata de ocupare a femeilor este mai mică decât a bărbaților, pozițiile atinse în ierarhia organizațională sunt, în general, inferioare în raport cu cele atinse de bărbați, iar remunerarea muncii – mai mică. Salariul mediu al femeilor, chiar dacă ținem cont de diferența de ore lucrate, este cu 13-14% mai mic decât al bărbaților. La acest subiect s-a referit în cadrul discuțiilor Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM.
„Cu suportul sindicatelor, a fost modificat cadrul legal prin care angajatorii sunt obligați să facă o analiză anuală a nivelului de salarizare pe genuri. Aici urmează să mai lucrăm, împreună cu angajatorii, să vedem care ar trebui să fie acea modalitate de analiză ca să asigurăm ca salariile pentru femei să fie la un nivel mediu ca al bărbaților. Problema discutată este una actuală. Ține de perspectiva Republicii Moldova, deoarece, dacă nu vom depune eforturi pentru a menține tinerii în țară, atunci ne vom confrunta cu o depopulare și mai mare. Motivarea muncii este un aspect de bază. Acum, acestea nu sunt motivate, pentru că în țara noastră salariul, și cel minim, și cel mediu, este cel mai mic din Europa”, a menționat Sergiu Sainciuc.
Dezbaterea a fost realizată în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” (FES) Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al UE și FES.
