La ședințele comitetului sindical de la întreprinderea în care activez, deseori se examinează chestiuni privind apărarea drepturilor și a intereselor membrilor de sindicat în situații legate de neînțelegeri sau litigii între salariați și angajator. Rog să ne spuneți ce presupune sau în ce constă jurisdicția muncii și care sunt principiile acesteia?
Alexandru Juncu, Chișinău
Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).
Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Jurisdicția muncii, potrivit art. 348 din Codul muncii, are drept obiectiv soluționarea litigiilor individuale de muncă și a conflictelor colective de muncă privind purtarea negocierilor colective, încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractelor colective și individuale de muncă, a convențiilor colective prevăzute de Codul muncii, precum și soluționarea conflictelor colective privind interesele economice, sociale, profesionale și culturale ale salariaților, apărute la diferite niveluri între partenerii sociali.
Așadar, caracterul propriu al jurisdicției muncii, ca jurisdicție specială, se exprimă prin particularitățile raporturilor juridice de muncă și prin faptul că ea (jurisdicția muncii) îndeplinește o funcție de protecție în domeniu, ca și normele de drept al muncii.
Cu alte cuvinte, activitatea de jurisdicție a muncii, în principiu, constă în soluționarea de către anumite organe, potrivit procedurii prevăzute de lege, a litigiilor individuale de muncă și a conflictelor colective de muncă ce apar între subiecții raporturilor juridice.
Jurisdicția muncii, ca instituție juridică, este fondată pe principii specifice enunțate în art. 350 din Codul muncii.
Unul dintre aceste principii ale jurisdicției muncii este concilierea intereselor divergente ale părților, care decurg din raporturile prevăzute la art. 348 din Codul muncii. În esență, art. 348 din Codul muncii vizează interesele părților ce țin de purtarea negocierilor colective, încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractelor colective și individuale de muncă, a convențiilor colective și altele ce țin de obiectul jurisdicției muncii.
Un principiu important al jurisdicției muncii este dreptul salariaților de a fi apărați de reprezentanții lor
Un alt principiu important al jurisdicției muncii este dreptul salariaților de a fi apărați de reprezentanții lor. Acest principiu își găsește expresia prin mai multe norme legale, inclusiv prin dispoziția art. 12 din Legea sindicatelor, care stabilește că sindicatul reprezintă și apără drepturile și interesele profesionale, economice, de muncă și sociale colective și individuale ale membrilor săi în autoritățile publice de toate nivelurile, în instanțele judecătorești, în asociațiile obștești, în fată patronilor și asociațiilor acestora.
Dreptul angajatorilor de a fi apărați de patronate, de asemenea, constituie un principiu al jurisdicției muncii. Patronatele, potrivit art. 3 din Legea patronatelor nr. 976/2000, se constituie în scopul asistării membrilor acestora în capacitatea lor de patroni prin acordarea de servicii și consultații, protecția drepturilor și reprezentarea intereselor membrilor lor în relațiile cu autoritățile publice, cu sindicatele, precum și cu oricare alte organizații neguvernamentale pe plan național și internațional, în conformitate cu prevederile reglementărilor juridice în domeniu.
De o importanță deosebită este și principiul jurisdicției muncii – scutirea salariaților și a reprezentanților acestora de cheltuielile judiciare. Astfel, art. 353 din Codul muncii prevede scutirea salariaților și a reprezentanților acestora de taxa de stat și a cheltuielilor legate de judecarea pricinii.
Un rol considerabil în realizarea obiectivelor jurisdicției muncii aparține principiului: operativitatea în examinarea litigiilor individuale de muncă și a conflictelor colective de muncă. Acest principiu este concretizat în dispoziția art. 355 alin. (4) și art. 360 alin. (3) din Codul muncii, care vizează faptul că atât litigiile individuale de muncă, cât și conflictele colective de muncă, se vor examina de judecată într-un termen restrâns.
