Prezentare tot mai echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în mass-media

 

Ziarul „Vocea poporului” se nu­mără printre instituţiile de presă scrisă cu cea mai echilibrată pre­zentare a femeilor şi bărbaţilor în produsele jurnalistice, alături de publicaţiile „Glia drochiană”, „Unghiul”, „Natura” şi „Observa­torul de Nord”.

 

Cele cinci instituţii au înregistrat un ra­port de 0,8-1,1 articole cu femei protagonis­te la un material despre bărbaţi, în cadrul unui program de susţinere a mass-media în asigurarea egalităţii de gen. Acesta a fost im­plementat de Asociaţia Presei Independen­te, cu suportul financiar al UN Women şi a Programului ONU „Femeile în Politică”.

În consecinţă, redacţiei „Vocea poporu­lui” i-a fost oferită o diplomă de excelenţă pentru eforturi deosebite în promovarea egalităţii de gen în materialele jurnalistice, a egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi, precum şi pentru contribuţia la eliminarea stereotipurilor de gen în mass-media.  Di­ploma a fost înmânată în cadrul unei mese rotunde la care s-a făcut un bilanț al rezulta­telor programului sus-menţionat, eveniment desfăşurat la începutul acestei săptămâni.

 

Discrepanţa persistă

 

În virtutea mai multor cauze obiective şi subiective, politicile editoriale ale multor medii de informare în masă din ţara noastră nu sunt încă echilibrate sub aspect de gen, a constatat în cadrul mesei rotunde Petru Ma­covei, directorul executiv al API. Deşi dis­crepanţa în prezentarea genurilor continuă să existe, ea înregistrează totuşi o tendinţă de diminuare, datorată unor programe de suport pentru mijloacele de informare în masă.

Astfel, conform datelor din luna mai 2016, în aproximativ jumătate din materia­lele jurnalistice publicate, protagonişti sunt bărbaţi, iar ponderea femeilor este de 2,5 ori mai mică sau de doar 18 la sută.

În comparaţie cu situaţia anterioară, această stare de lucruri reprezintă o uşoară îmbunătăţire. Or, a existat şi un raport de un singur articol despre femei la patru cu bărbaţi, iar pe alocuri şi la cinci. Ca urma­re a realizării programului sus-menţionat, ponderea generală a femeilor protagoniste a crescut, în perioada septembrie 2015 – aprilie 2016, cu şapte puncte procentuale. Astfel, dacă, în septembrie 2015, femeilor le revenea în cele 30 de medii de informare în masă o pondere generală de 14 la sută, în aprilie 2016, acest indicator a fost de 21%.

 

Tendinţa generală pe rubrici

 

Datorită susţinerii acordate mass-media în asigurarea egalităţii de gen, ponderea femeilor protagoniste la rubrica politic a crescut cu 9,6 puncte procentuale, de la 7,6 la sută în septembrie 2015 până la 17,3 în 2016. Această evoluţie este una foarte bună şi constituie un succes pentru mass-media, a apreciat Petru Macovei.

 

 

De asemenea, în perioada septembrie 2015 – aprilie 2016, ponderea femeilor pro­tagoniste la rubrica economie s-a mărit cu 5,4 puncte procentuale, de la 9,6 la sută în septembrie 2015 până la 15 procente în aprilie 2016.

O creştere ceva mai mică a fost înregis­trată la rubricile sociale. Dacă, în septem­brie 2015, ponderea femeilor era de 22,2 la sută, în aprilie 2016 aceasta s-a majorat cu 4,7 puncte procentuale, până la 26,9 pro­cente.

Pe tipuri de media, cel mai bun raport dintre numărul de articole cu femei prota­goniste şi cele cu eroi principali bărbaţi a fost înregistrat de instituţiile de presă scri­să – de 0,65 la unu. În mass-media on-line, acest indicator este de 0,36, iar în instituţii­le audiovizuale – de 0,54.

Republica Moldova are multe femei valo­roase care, dacă ar avea drepturi şi oportu­nităţi egale cu cele ale bărbaţilor, ar putea contribui şi mai mult la dezvoltarea ţării şi la generarea de noi beneficii pentru toată lumea, a afirmat în cadrul aceluiaşi eveni­ment Signe Burgstaller, ambasadoarea Su­ediei în țara noastră.

În opinia sa, mai există încă multe pro­vocări în faţa societăţii moldoveneşti. Una dintre acestea se referă la faptul că mass-media este uneori victimă a stereotipurilor de gen şi, drept urmare, perpetuează ima­gini distorsionate, în special, despre rolul femeilor în politică şi în procesul de luare a deciziilor.

La rândul său, Ingibjorg Solrun Gisla­dottir, directoare regională a UN Women, a opinat că multe ţări ar putea învăţa din rezultatele obţinute de mass-media din ţara noastră în cadrul actualului program de asi­gurare a egalităţii de gen.

Pentru a oglindi în mod corect imagi­nea societăţii moldoveneşti, este important ca mass-media să reflecte lumea, care este multidimensională, în toată complexitatea ei. Egalitatea de gen ţine de prezentarea femeilor şi a bărbaţilor într-un mod demn, echitabil şi nestereotipic, de reflectarea multiplelor dimensiuni şi contribuţii la dez­voltarea societăţii, a accentuat Ingibjorg Solrun Gisladottir.

 

Asumare de angajamente

 

La finele evenimentului, cele 30 de medii de informare în masă care au participat la acest program, precum şi alte două care s-au alăturat din proprie iniţiativă, au semnat un angajament de promovare în continuare a egalităţii de gen în produsele jurnalistice.

Acest angajament se referă la reflectarea cât mai echilibrată a ambelor genuri, reali­zarea de materiale la tema antreprenoria­tului feminin, utilizarea unui limbaj corect, non-sexist şi a unor imagini echilibrate. Re­prezentanţii mass-media şi-au mai asumat angajamentul de a relata sistematic despre implicarea femeilor în politică, participarea ambilor părinţi la educaţia copiilor, antre­narea femeilor experte în dezbaterea pro­blemelor din domeniile tradițional mascu­linizate, iar a bărbaților experți – din cele feminizate.