Prevenirea accidentelor de muncă în construcții, un imperativ al timpului

În Uniunea Europeană, sectorul cu cel mai ridicat risc de accidentare este cel al construcțiilor, unde se înregistrează anual peste 1.300 de decese. În raport cu lucrătorii din alte sectoare, la scară mon­dială, pentru lucrătorii din construcții riscul de deces este de trei ori mai ridi­cat, în timp ce riscul de accidentare este de două ori mai mare.

Costurile acestor accidente sunt imense, atât pentru lucrători, cât și pentru  angaja­tori și pentru societate. Aceste costuri pot să reprezinte o cotă apreciabilă din prețul con­tractelor.

Peste 99% din firmele de construcții din Europa sunt întreprinderi mici și mijlocii. Prin urmare, acestea sunt cele mai afectate de accidentele din construcții. Recomandă­rile din acest articol se adresează oricărei întreprinderi din sectorul construcțiilor, indi­ferent de mărimea acesteia.

Răspunderea pentru asigurarea securității în muncă revine  clienților, conducătorilor de lucrări, angajatorilor, sub-contractanților și  lucrătorilor independenți.

Cerințele relevante din Directivele euro­pene includ:

• Luarea în considerare a tuturor aspecte­lor privind securitatea și sănătatea în muncă (în acest sens, cu un suport vine Inspecto­ratul Muncii al CNSM, organul sindical cu dreptul să efectueze controlul asupra res­pectării de către angajatori şi reprezentanţii lor a legislaţiei muncii şi a altor acte norma­tive ce conţin norme ale dreptului muncii la toate unităţile, indiferent de subordonarea departamentală sau apartenenţa ramurală), începând cu faza de planificare și continuând pe parcursul derulării tuturor activităților de construcții. Toate părțile implicate în plani­ficarea și executarea lucrărilor trebuie să-și coordoneze activitățile.
• Asigurarea unui echipament tehnic si­gur (ce include aspectele legate de  compa­tibilitate, selecție, caracteristici de securitate, utilizare fără riscuri, de prevenire. instruire și  informare, verificare și întreținere).
• Prevederea semnalizării de securitate și sănătate în muncă, acolo unde riscurile  nu pot fi evitate sau reduse în mod adecvat prin măsuri de prevenire.
• Prevederea unui echipament individual de protecție (căști de protecție, centuri de siguranță, protecție oculară și respiratorie, încălțăminte de  protecție etc), corespunză­tor riscurilor aferente, în cazul în care nu este posibilă evitarea acestora prin alte mijloace.
• Implementarea unui Cadru general de management al securității și sănătății în muncă, ce include evaluarea și prevenirea riscurilor: acordarea de prioritate măsurilor colective de eliminare a riscurilor; consulta­rea angajaților, asigurarea informării și in­struirii.

 

Evaluarea riscurilor

În activitățile din sectorul construcțiilor există numeroase pericole. Există totuși, și multe bune practici care pot fi aplicate cu ușurință pentru prevenirea accidentelor. Pri­mul pas, în acest sens, îl reprezintă o evalua­re adecvată și suficientă a riscurilor.

Pentru a asigura o diminuare reală a expunerii lucrătorilor la pericole, precum și a altor persoane (incluzând vizitatori ai șantierului, trecători care nu au legătură cu șantierul), evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare toate pericolele care pot plana. Trebuie să se verifice ca diminuarea unui risc să nu conducă la creșterea altuia.

Trebuie identificate toate pericolele,atât cele care decurg din activitățile de construcții, cât și cele datorate altor factori, cum ar fi amenajarea șantierului. Urmează evaluarea importanței acestor riscuri, ținând seama de măsurile de precauție luate: s-au adoptat suficiente măsuri de prevenire sau trebuie făcut mai mult în acest  sens? Con­cluziile evaluării riscurilor vor permite se­lectarea celor mai potrivite măsuri de bună practică ce vor fi utilizate.

 

Prevenirea în practică

Principalele riscuri sunt asociate lucrului la înălțime, lucrărilor de excavații și manipu­lărilor de greutăți. Trebuie acordată priorita-te acelor măsuri, care elimină sau  diminu­ează riscul la sursă și care asigură protecția colectivă. Acolo unde riscurile nu pot fi diminuate în măsură suficientă, prin alte mijloace, trebuie recurs la protecția indivi­duală, cum este echipamentul individual de protecție.

În plus față de evaluarea generală a ris­curilor, mai sunt necesare monitorizarea continuă și inspecțiile cu caracter periodic.

 

Lucrul la înălțime

Căderea de la înălțime este cea mai frec­ventă cauză a accidentelor și deceselor din sectorul construcțiilor. La originea unei că­deri stau adesea lucrul pe o schelă sau plat­formă fără balustradă, neasigurarea corectă a centurii de siguranță, lucrul pe acoperișuri fragile și pe scări mobile prost întreținute, poziționate sau ancorate. Procesul de construcție în ansamblu trebuie planificat astfel încât să se reducă riscul de cădere de la înălțime. Protecția împotriva căderilor tre­buie prevăzută încă din faza de proiectare. Riscul poate fi redus prin adăugarea unor balustrade speciale sau, în ultimă instanță, dacă riscul persistă, prin prevederea de cen­turi de siguranță.

Înainte de începerea oricărei lucrări de excavații, luați în considerare toate pericole­le potențiale, incluzând prăbușirea pereților de tranșee, căderea persoanelor și vehicule­lor în gropile săpate și afectarea  structurilor construcțiilor învecinate. Luați apoi măsuri de prevenire adecvate: localizați și semna-lizați prin marcaje toate traseele subtera­ne pentru a le evita; asigurați aproviziona­rea șantierului cu materiale adecvate de susținere a pereților excavației; asigurați-vă de existența unei metode sigure pen­tru montarea și demontarea materialelor de susținere. Stabiliți care  va fi necesarul de material de manipulat, precum și dacă echipamentul necesar este livrat la timp, iar șantierul este pregătit să îl preia.

Pentru a asigura eficacitatea măsurilor prevăzute, sunt necesare inspecții zilnice: accesul la și de la excavații se realizează în condiții de siguranță? Sunt amplasate ba­riere pentru a preveni căderea persoanelor în excavație? Materialele, pământul excavat și echipamentele sunt amplasate suficient de departe de marginea gropii?

 

Transportul materialelor

Planificați transportul materialelor astfel încât să se reducă distanța de deplasare, iar manipularea acestora să se realizeze în condiții de siguranță. Verificați ca instalarea și funcționarea echipamentului să fie asigu­rate de lucrători cu instruirea și experiența necesară.

Urmăriți ca echipamentul tehnic să fie periodic inspectat, încercat și examinat de către personal competent. Coordonați acti­vitatea de șantier – de exemplu, asigurați-vă că operațiile de ridicare la înălțime nu pun în pericol pe alți lucrători. Atunci când nu se poate evita manipularea manuală, orga-nizați sarcinile de muncă  în așa fel încât să limitați cantitatea și distanța pe care trebuie efectuată manipularea fizică. Instruiți-i pe lucrători pentru evitarea riscurilor și pentru utilizarea unor tehnici adecvate.

Toate operațiile de ridicare cu ajutorul macaralelor mobile trebuie planificate și efectuate de personal calificat. Conducătorul trebuie să aibă o bună vizibilitate, iar maca­raua trebuie amplasată pe un teren plat și la o distanță suficient de mare față de excavație și de liniile electrice.

 

Buna gospodărire a șantierului și securitatea accesului

Organizarea de ansamblu și ordinea în șantier sunt deosebit de importante. În acest sens, asigurați: accesul în condiții de securi­tate și lipsit de obstacole (drumuri, pasarele, scări, schele etc.) spre și de la toate locurile de muncă; depozitarea materialelor la loc sigur; împrejmuirea sau acoperirea golu­rilor, precum și marcarea clară a acestora; măsuri adecvate pentru colectarea și elimi­narea finală a deșeurilor; iluminat adecvat.

Lucrătorii trebuie să cunoască și să înțeleagă riscurile, efectele acestora și mă­surile de precauție pe care trebuie să le ia, pentru a putea lucra în condiții de securita­te. Instruirea trebuie axată pe situațiile con­crete, respectiv, pe problemele întâlnite, pe deficiențele constatate, precum și pe mo­dul  în care acestea pot fi evitate în viitor. Parcurgeți împreună riscurile, măsurile de prevenire, procedurile care trebuie urmate în caz de urgență, modul de raportare a pro­blemelor apărute, echipamentul individual de protecție etc. Planificați cursuri de reci­clare.

Instruirea trebuie susținută de o bună comunicare, ședințele echipelor trebuie să abordeze problemele de securitate și sănă­tate și să permită difuzarea de informații.

Lista de control: Schele și scări

• Echipamentele tehnice selectate sunt cele mai potrivite pentru a asigura securita­tea, inclusiv sub aspectul accesului și evacu­ării?
• Utilizarea scărilor este limitată numai la situațiile în care nu se justifică prevederea altor echipamente, respectiv, cele cu dura­tă scurtă de utilizare sau cu nivel de risc re-dus?
• Schela este construită pe o fundație sta­bilă?
• Balustradele sunt poziționate la înălțime corectă?
• Există suficient platelaj pe platforma de lucru?
• Platelajul este bine fixat pe poziție?
• Au fost cumva îndepărtate unele din ele­mentele de prindere/legătură ale schelei?
• Este scara în bună stare și adecvată pentru tipul de activitate, respectiv, pentru înălțimea la care aceasta trebuie realizată?
• Poate fi amplasată scara pe o poziție care să evite pericolul de a bascula?
• Scara poate fi amarată la partea superi­oară și inferioară?
• Scara este așezată pe o suprafață de sprijin stabilă și plană?

În cazul unui răspuns negativ la oricare din întrebările de mai sus, este necesar să se adopte măsuri de prevenire, înainte de a în­cepe lucrul. Aceste măsuri includ:

• Împrejmuirea tuturor deschiderilor, cum sunt golurile din planșee, cu bariere fiabi­le (de exemplu, cu balustradă și parapet la nivelul piciorului) sau acoperirea acestora. Fixarea solidă a capacelor și semnalizarea acestora printr-un panou de avertizare.
• Verificarea tuturor elementelor schelei din punct de vedere al securității muncii, îna­inte de a începe montarea acesteia.
• Inspectarea scărilor înainte de  urcarea pe acestea, pentru a constata dacă sunt în bună stare și stabil poziționate.
• Utilizarea echipamentului de oprire a căderii libere, atunci când se lucrează pe schelă, în special, înainte ca balustradele și parapetele pentru picior să fi fost instalate, și asigurarea atât a legării funiilor de siguranță de o structură solidă, cât și a utilizării corecte a acestora.
• Nu se va arunca echipament sau materi­ale către un nivel inferior al schelei, către sol sau pe plasele de securitate.

 

Vasile SILOCI, inspector de muncă al CNSM