Piața muncii: tertipuri de creșteri salariale vs. reflecții și realități demografice

„Piața muncii din Republica Moldova se află, practic, în permanență sub incidența provocărilor demografice, atât din punct de vedere al cantității, cât și al calității forței de muncă, provocări influențate și de emigrarea masivă a populației în ultimele decenii.

Volens-nolens, îmbătrânirea populației este însoțită inevitabil din perspectiva demo­grafică și de o îmbătrânire a forței de mun­că, respectiv. Îmbătrânire care are implicații și asupra evoluției speranței de viață, aflată într-o creștere modestă, comparativ cu sta­tele UE. Totodată, rata de ocupare în Repu­blica Moldova se află la un nivel destul de redus, având o valoare de puțin peste 40%, în comparație cu media de ocupare în UE, care este în jurul valorii de circa 76%.

Acestea sunt doar câteva dintre consta­tările studiului „Piața muncii: tertipuri de creșteri salariale vs. reflecții și realități demo­grafice”, realizat de Iurie Gotișan, director de program Macroeconomie, prognoză și mo­delare economică la „Expert-Grup”.

În același timp, potrivit sursei citate, sta­tistica oficială indică faptul că rata șomajului înregistrează niște parametri mai mult sau mai puțin adecvați, aceasta situându-se în limita valorii de 4%.

„O simplă constatare este că am avea un paradox funcțional al pieței muncii din Re­publica Moldova, reprezentată printr-o co­abitare, aparent, stranie, ar spune unii, între surplus și penurie, adică într-un nivel relativ scăzut al ratei de ocupare și o rată a șomajului mai mult decât adecvată. Este evident, pe de o parte, că suntem într-un echilibru precar privind piața muncii, tot mai tensionată din cauza migrației, respectiv, penuria forței de muncă calificate, nepotriviri între ofertă și cerere, îmbătrânire etc. Pe de altă parte, ma­jorările de salarii din ultima perioadă în com­plexitatea sectoarelor economice, implicit, a salariului mediu, atât în sectorul public, cât și în cel privat, vin să compenseze, pe alocuri, eventualele derapaje de pe piață”, spune Iu­rie Gotișan.

Sursa citată ține să noteze că Moldova ar fi cam pe la coada unui clasament la capito­lul de remunerare a muncii printre mai multe țări din regiune.

„Bineînțeles, această pondere a scăzut peste tot în Europa, mai ales în alternarea perioadelor de criză cu cele scurte de avânt economic din ultima vreme, dar nivelul pen­tru Republica Moldova este peste așteptări și aceasta în pofida mai multor etape de majo­rări salariale și de venit din ultima perioadă, atât din sectorul public, cât și în cel privat. Ca și majoritatea statelor, Republica Moldo­va a suferit de o hemoragie de capital uman de-a dreptul atipică de-a lungul anilor, iar factorul emigrării masive și-a lăsat amprenta și asupra pieței muncii, respectiv, a calității factorului uman și a altor elemente de adap­tabilitate a acestuia pe piață. Respectiv, fe­nomenul în sine îndeamnă să se intervină cu soluții ce ar atenua într-o oarecare măsură breșele și efectele negative care se răsfrâng și asupra pieței muncii, inclusiv printr-o re­distribuire rațională a resurselor, coroborată cu acea creștere de productivitate, implicit, salarială”, scrie autorul studiului.

Este de la sine înțeles că exodul populației active accentuează încordarea pe piața mun­cii autohtone, pune presiune în sus pe salarii, poate lovi competitivitatea economiei, dacă nu există câștiguri de productivitate pe mă­sură.

„Exodul complică totodată și starea sis­temului asigurărilor sociale. În același timp, salarii mai înalte sunt necesare pentru a re­duce plecarea forței de muncă. Dar, spre de­osebire de alte state din Europa Centrală și de Est, balanța noastră de plăți externă este vizibil deficitară – peste 16% din PIB deficit de cont curent estimat în 2024 și, din păcate, în creștere. Pe noi ne ajută aparent serviciile, inclusiv IT și transportatorii, care aduc circa 1 miliard de dolari pe plus în balanța externă. Marea provocare demografică reclamă poli­tici la nivel național, implicit prin continuarea reformelor de pe piața muncii, creșterea ca­lificărilor, recalificărilor și mobilității forței de muncă, precum și acțiuni plenare de redu­cere a sub-ocupării, acțiuni care ar merge în tandem cu aplicabilitatea plenară a sisteme­lor integrate de asistență socială”, conchide sursa citată.