Piaţa muncii, teren de discriminare în Republica Moldova

Foto: tvn24.pl

În ultimii ani, piaţa muncii din Republica Moldova a cunoscut o evoluţie considerabilă la capitolul discrimi­nare. Şi asta deoarece sunt tot mai frecvente cazurile în care angaja­torii selectează angajaţi care ”trebuie” să întru­nească mai multe crite­rii, printre care naţio­nalitatea sau vârsta.

Cât privește ultimul criteriu, mulți se trezesc într-o dilemă. De regulă, aceștia sunt prea bă­trâni pentru angajare şi prea ti­neri pentru pensionare. Numai anul trecut, 13 mii de persoane în putere, s-ar putea spune în floarea vârstei, au ajuns pe dru­muri. Asta după ce întreprinde­rile la care lucrau au fost reor­ganizate. Motivul invocat a fost productivitatea scăzută de care, potrivit angajatorilor, dau dova­dă aceşti salariaţi. La categoria naționalitate, angajatorii se con­duc de stereotipuri şi, până la urmă, toţi au de suferit. Cel mai important însă este că anunţuri­le cu caracter discriminatoriu pe diverse motive sunt astăzi un loc comun şi nimeni nu încearcă să întreprindă nimic. Motivul este destul de simplu, spun specialiştii în drepturile omului: nimeni nu face vreo reclamație împotriva managerilor, iar Inspecția Mun­cii nu verifică aceste ilegalități. Şi de această dată foştii salariaţi apelează la sindicate pentru a so­luţiona problema.

Şanse de cinci la sută pentru romi la angajare

Anatolie este student la drept, iar de curând a fost rănit de o armă care, din păcate, face ra­vagii pe tot mapamondul – dis­criminarea. El este de origine romă şi acum câteva luni a mers împreună cu un coleg să se anga­jeze la o companie din Chişinău în calitate de chelner. Colegului care îl însoţea din start i s-a pro­pus să urmeze cursuri de instru­ire, pe când Anatolie urma să fie contactat mai târziu pentru un răspuns. Chiar dacă şansele sale erau egale cu cele ale colegu­lui, Anatolie nu a mai primit un răspuns. „Eram sigur că nu mă vor telefona. Din start am văzut reacţia angajatorului. Nu mă pri­vea ca pe un potenţial angajat”, povesteşte Anatolie. Şi Stanislav, colegul studentului rom, este de aceeaşi părere. El spune că soci­etatea noastră trebuie reeducată. „În mentalitatea moldovenilor s-au păstrat stereotipuri precum că romii sunt inferiori, fură şi nu pot fi controlaţi”, afirmă Stanis­lav.

Astăzi, este un chin să te angajezi după 40 de ani, iar după 50 cu atât mai mult. Statul ar trebui să se implice mai mult

Potrivit experţilor, sunt câte­va prejudecăţi care îi împiedică pe romi să devină salariaţi: fu-ră, nu se spală, nu merg la şcoală şi nu sunt moldoveni. Aceste stere-otipuri au fost, în mare parte, eli­minate.

Un pas înainte spre soluţiona­rea acestei probleme este faptul că Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei din Republica Moldova a desfășurat o ședință de lucru cu privire la organiza­rea activității mediatorilor co­munitari în localitățile populate de romi. La ședință au participat primarii unităților teritorial ad­ministrative mixte sau populate compact de romi și unde, con­form legii, urmează a fi instituite funcțiile de mediator comunitar. „Scopul acestui nou serviciu este de a integra mai plenar populația de etnie romă în viața socială”, a subliniat ministrul Valentina Buliga. Dânsa a adăugat că me­diatorul comunitar trebuie să devină acea verigă ce va asigura intermedierea și îmbunătățirea comunicării dintre beneficiari și prestatorii de servicii publice, fie acestea servicii sociale, de să­nătate sau de educație. Potrivit calculelor recente, 21 din 700 de romi șomeri au reușit să se anga­jeze pe piața muncii, majoritatea având doar studii medii de speci­alitate. Amintim că în Republica Moldova locuiesc peste 20 de mii de romi care și-au declarat des­chis etnia. Potrivit studiilor, din cauza neşcolarizării şi a studiilor incomplete, rata şomajului prin­tre etnicii romi este de două ori mai înaltă, iar 70 la sută dintre aceştia nu activează nicăieri.

Cerinţă obligatorie: Vârsta până la 30 de ani

După cum am menţionat mai sus, anunţurile cu caracter discri­minatoriu au devenit deja o modă în ţara noastră. În acest fel, com­paniile reduc vizibil șansele per­soanelor vârstnice la obţinerea unui job. După ce a acumulat o vechime în muncă de 25 de ani în domeniu, Viorica a decis să plece de la precedentul loc de lucru din cauza salariului prea mic şi să se angajeze ca soră medicală la mai multe instituţii de profil, prin cu­mul. Dar şansele ei au fost limita­te. Chiar în faţa noastră femeia a telefonat la mai multe companii pentru a ne demonstra că vârsta este de fapt mărul discordiei din­tre ea şi angajator. „Nu sunt nici de 50 încă, am 43 de ani şi nu mă pot angaja, chiar dacă am o ex­perienţă mare în acest domeniu”, afirmă Viorica.

Anunțurile de angajare care au un mesaj vădit discriminatoriu continuă să apară pe piaţa online și în cea scrisă. Într-un interviu acordat site-ului discriminare.md, inspectorul general de stat, Dumitru Stăvilă, recunoaște că este la curent cu aceste practici, dar se apără, spunând că instituția pe care o conduce nu este abilita­tă să tragă la răspundere firmele care plasează astfel de anunțuri. Specialiștii consideră că modifi­cările la Legea Presei ar putea di­minua acest fenomen, iar oame­nii au dreptul să dea în judecată instituția pentru orice refuz care li se pare neîntemeiat. Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea egalităţii, şomerii care au avut experienţe similare vor putea reclama aceste ilegalităţi în instanţă, invocând discriminarea pe criteriul vârstei.

Cu această problemă se con­fruntă cel mai des şomerii care au fost disponibilizaţi în urma reor­ganizării întreprinderilor. Ei sunt nevoiți să bată pragurile Agenției pentru Ocuparea Forței de Mun­că. Rezultatele sunt însă departe de cele aşteptate. Oamenilor li se promite că vor fi telefonați mai târziu, când se va anunța vre­un post vacant. Cei mai mulți șomeri de vârsta a doua sau între două vârste au fost disponibilizați din cauza reducerii personalului. După ce şi-au dedicat ani buni statului, astăzi supraviețuiesc cu o indemnizație de 600 de lei. Le mai rămâne speranța că se vor reangaja, ca într-un final să acu­muleze o pensie decentă. O solu­ţie în ochii şomerilor sunt sindi­catele, la adresa cărora vin zilnic plângeri la acest capitol. “Cel mai pronunţat tip de discriminare este cel pe motiv de vârstă. Astăzi, este un chin să te angajezi după 40 de ani, iar după 50 cu atât mai mult. Statul ar trebui să se im­plice mai mult în soluţionarea acestei probleme şi să elaboreze politici eficiente în acest sens”, a menţionat Ana Moldovanu, șefa Departamentului Protecţie Soci­al-Economică din cadrul CNSM. Domnia sa a adăugat că şi discri­minarea pe bază de gen devine un flagel pe piaţa muncii.

“Femeile tinere care merg să se angajeze întâmpină dificultăţi majore. Unele sunt chiar silite să promită ca timp de doi ani de la angajare să nu se căsătorească sau să rămână însărcinate”, a mai spus Ana Moldovanu. Cert este însă un lucru: sindicatele nu pot decât să tragă semnale de alarmă şi să sesizeze organele abilitate. Lucru care s-a și întâmplat la ul­tima şedinţă a comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri co­lective.