În ultimii ani, piaţa muncii din Republica Moldova a cunoscut o evoluţie considerabilă la capitolul discriminare. Şi asta deoarece sunt tot mai frecvente cazurile în care angajatorii selectează angajaţi care ”trebuie” să întrunească mai multe criterii, printre care naţionalitatea sau vârsta.
Cât privește ultimul criteriu, mulți se trezesc într-o dilemă. De regulă, aceștia sunt prea bătrâni pentru angajare şi prea tineri pentru pensionare. Numai anul trecut, 13 mii de persoane în putere, s-ar putea spune în floarea vârstei, au ajuns pe drumuri. Asta după ce întreprinderile la care lucrau au fost reorganizate. Motivul invocat a fost productivitatea scăzută de care, potrivit angajatorilor, dau dovadă aceşti salariaţi. La categoria naționalitate, angajatorii se conduc de stereotipuri şi, până la urmă, toţi au de suferit. Cel mai important însă este că anunţurile cu caracter discriminatoriu pe diverse motive sunt astăzi un loc comun şi nimeni nu încearcă să întreprindă nimic. Motivul este destul de simplu, spun specialiştii în drepturile omului: nimeni nu face vreo reclamație împotriva managerilor, iar Inspecția Muncii nu verifică aceste ilegalități. Şi de această dată foştii salariaţi apelează la sindicate pentru a soluţiona problema.
Şanse de cinci la sută pentru romi la angajare
Anatolie este student la drept, iar de curând a fost rănit de o armă care, din păcate, face ravagii pe tot mapamondul – discriminarea. El este de origine romă şi acum câteva luni a mers împreună cu un coleg să se angajeze la o companie din Chişinău în calitate de chelner. Colegului care îl însoţea din start i s-a propus să urmeze cursuri de instruire, pe când Anatolie urma să fie contactat mai târziu pentru un răspuns. Chiar dacă şansele sale erau egale cu cele ale colegului, Anatolie nu a mai primit un răspuns. „Eram sigur că nu mă vor telefona. Din start am văzut reacţia angajatorului. Nu mă privea ca pe un potenţial angajat”, povesteşte Anatolie. Şi Stanislav, colegul studentului rom, este de aceeaşi părere. El spune că societatea noastră trebuie reeducată. „În mentalitatea moldovenilor s-au păstrat stereotipuri precum că romii sunt inferiori, fură şi nu pot fi controlaţi”, afirmă Stanislav.
Astăzi, este un chin să te angajezi după 40 de ani, iar după 50 cu atât mai mult. Statul ar trebui să se implice mai mult |
Potrivit experţilor, sunt câteva prejudecăţi care îi împiedică pe romi să devină salariaţi: fu-ră, nu se spală, nu merg la şcoală şi nu sunt moldoveni. Aceste stere-otipuri au fost, în mare parte, eliminate.
Un pas înainte spre soluţionarea acestei probleme este faptul că Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei din Republica Moldova a desfășurat o ședință de lucru cu privire la organizarea activității mediatorilor comunitari în localitățile populate de romi. La ședință au participat primarii unităților teritorial administrative mixte sau populate compact de romi și unde, conform legii, urmează a fi instituite funcțiile de mediator comunitar. „Scopul acestui nou serviciu este de a integra mai plenar populația de etnie romă în viața socială”, a subliniat ministrul Valentina Buliga. Dânsa a adăugat că mediatorul comunitar trebuie să devină acea verigă ce va asigura intermedierea și îmbunătățirea comunicării dintre beneficiari și prestatorii de servicii publice, fie acestea servicii sociale, de sănătate sau de educație. Potrivit calculelor recente, 21 din 700 de romi șomeri au reușit să se angajeze pe piața muncii, majoritatea având doar studii medii de specialitate. Amintim că în Republica Moldova locuiesc peste 20 de mii de romi care și-au declarat deschis etnia. Potrivit studiilor, din cauza neşcolarizării şi a studiilor incomplete, rata şomajului printre etnicii romi este de două ori mai înaltă, iar 70 la sută dintre aceştia nu activează nicăieri.
Cerinţă obligatorie: Vârsta până la 30 de ani
După cum am menţionat mai sus, anunţurile cu caracter discriminatoriu au devenit deja o modă în ţara noastră. În acest fel, companiile reduc vizibil șansele persoanelor vârstnice la obţinerea unui job. După ce a acumulat o vechime în muncă de 25 de ani în domeniu, Viorica a decis să plece de la precedentul loc de lucru din cauza salariului prea mic şi să se angajeze ca soră medicală la mai multe instituţii de profil, prin cumul. Dar şansele ei au fost limitate. Chiar în faţa noastră femeia a telefonat la mai multe companii pentru a ne demonstra că vârsta este de fapt mărul discordiei dintre ea şi angajator. „Nu sunt nici de 50 încă, am 43 de ani şi nu mă pot angaja, chiar dacă am o experienţă mare în acest domeniu”, afirmă Viorica.
Anunțurile de angajare care au un mesaj vădit discriminatoriu continuă să apară pe piaţa online și în cea scrisă. Într-un interviu acordat site-ului discriminare.md, inspectorul general de stat, Dumitru Stăvilă, recunoaște că este la curent cu aceste practici, dar se apără, spunând că instituția pe care o conduce nu este abilitată să tragă la răspundere firmele care plasează astfel de anunțuri. Specialiștii consideră că modificările la Legea Presei ar putea diminua acest fenomen, iar oamenii au dreptul să dea în judecată instituția pentru orice refuz care li se pare neîntemeiat. Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea egalităţii, şomerii care au avut experienţe similare vor putea reclama aceste ilegalităţi în instanţă, invocând discriminarea pe criteriul vârstei.
Cu această problemă se confruntă cel mai des şomerii care au fost disponibilizaţi în urma reorganizării întreprinderilor. Ei sunt nevoiți să bată pragurile Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă. Rezultatele sunt însă departe de cele aşteptate. Oamenilor li se promite că vor fi telefonați mai târziu, când se va anunța vreun post vacant. Cei mai mulți șomeri de vârsta a doua sau între două vârste au fost disponibilizați din cauza reducerii personalului. După ce şi-au dedicat ani buni statului, astăzi supraviețuiesc cu o indemnizație de 600 de lei. Le mai rămâne speranța că se vor reangaja, ca într-un final să acumuleze o pensie decentă. O soluţie în ochii şomerilor sunt sindicatele, la adresa cărora vin zilnic plângeri la acest capitol. “Cel mai pronunţat tip de discriminare este cel pe motiv de vârstă. Astăzi, este un chin să te angajezi după 40 de ani, iar după 50 cu atât mai mult. Statul ar trebui să se implice mai mult în soluţionarea acestei probleme şi să elaboreze politici eficiente în acest sens”, a menţionat Ana Moldovanu, șefa Departamentului Protecţie Social-Economică din cadrul CNSM. Domnia sa a adăugat că şi discriminarea pe bază de gen devine un flagel pe piaţa muncii.
“Femeile tinere care merg să se angajeze întâmpină dificultăţi majore. Unele sunt chiar silite să promită ca timp de doi ani de la angajare să nu se căsătorească sau să rămână însărcinate”, a mai spus Ana Moldovanu. Cert este însă un lucru: sindicatele nu pot decât să tragă semnale de alarmă şi să sesizeze organele abilitate. Lucru care s-a și întâmplat la ultima şedinţă a comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective.