Pedagogii: între negocieri cu Guvernul şi reluarea în forţă a protestelor

Membrii Consiliului General al Fe­deraţiei Sindicale a Educaţiei şi Şti­inţei au decis, recent, ca negocie­rile axate pe majorarea salariilor pentru angajaţii din sistemul de învăţământ să fie reluate. În ace­laşi timp, şi acţiunile de protest ar putea să revină în forţă, în cazul în care acest lucru va fi hotărât după şedinţa de vineri, 17 martie, a Comisiei de ne­gocieri, în componenţă nouă din partea Guvernului.  

Lucrătorii din învăţământ continuă să protesteze, în urma deciziei anunţate re­cent de Guvern privind majorarea cu 100 de lei a salariilor pentru cadrele nondidacti­ce din învăţământ, începând cu 1 mai 2017, a menţionat Dumitru Ivanov, preşedintele FSEŞ. Asta în timp ce sindicatele din educa­ţie au revendicat egalarea salariului pentru prima categorie din Reţeaua tarifară unică şi a minimului de existenţă, începând de pe 1 ianuarie 2017.

Cât despre cealaltă revendicare majoră – privind majorarea cu 50 la sută a salariului de funcţie al personalului didactic şi ştiinţi­fico-didactic, ea ar urma să fie negociată în continuare, a adăugat preşedintele FSEŞ.

Condiţii de meritocraţie

Cele două revendicări au un cost major şi soluţionarea lor necesită mai mult timp, a apreciat Maria Carauş, viceministră a Fi­nanţelor. Pentru prima, ar fi necesare anual 2,6 mlrd. de lei, iar pentru a doua – două miliarde de lei.

Pentru ca resursele necesare să fie iden­tificate, nu neapărat integral, ci chiar şi numai parţial, Guvernul preconizează mai multe reforme, inclusiv în administraţia publică centrală, învăţământ, sănătate etc. De asemenea, urmează a fi îmbunătăţită 

administrarea fiscală şi combătut fenome­nul angajărilor informale.

Maria Carauş a dat asigurări că nu vor fi doar cuvinte, ci şi acţiuni concrete prin care vor fi identificate mijloace financiare. După aceasta, reprezentanţii Guvernului vor veni cu propuneri concrete de majorare a sala­riilor „în condiţii de echitate, de rezultate sau performanţe şi, nu în ultimul rând, de meritocraţie”.

Promisiuni grase

Elena Cernei, viceministră a Educaţiei, a anunţat că instituţia pe care o reprezintă va propune, aşa cum a promis anterior, un nou sistem de salarizare a cadrelor didacti­ce, bazat pe performanţe. Din spusele ei ar reieşi că acesta se află în stadiu de finaliza­re şi definitivare.

Conform noului sistem, un pedagog care deţine gradul didactic superior şi un adaos de 30 la sută pentru vechime în muncă, ar putea ajunge la un salariu de peste 10 mii de lei. În acelaşi timp, dacă salariile profesorilor ar fi majorate cu 50 la sută, după cum cer sindicatele din educa­ţie, atunci leafa aceluiaşi pedagog ar fi de numai opt mii de lei lunar.

Profesorii pleacă

din sistem, iar noi ne vom alege cu o ţară de analfabeţi

Aceeaşi idee a fost accentuată şi de Mircea Buga, consilier al prim-ministrului, care a remarcat că şi proiectul de lege ce urmează a fi elaborat în contextul refor­mei salarizării ar putea să ofere condiţii mai avantajoase, inclusiv pentru angajaţii din învăţământ. Mircea Buga a mai remar­cat că legislaţia actuală prevede creşterea salariilor pentru pedagogi de la 1 septem­brie.

„Pedagogii care muncesc în sistemul de învăţământ trebuie să simtă că statul are grijă de dânşii. În caz contrar, va fi rău în ţară, pentru că va creşte o generaţie rămasă fără educaţie. Şi noi, la vârsta cu­venită, o să simţim toate nevoile pe capul nostru, o să fim loviţi dur. Acum, profesorii care nu sunt stimaţi pleacă din sistem, iar noi vom rămâne cu o ţară de analfabeţi”, a menţionat Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

În luările de cuvânt, membrii Consi­liului General al FSEŞ s-au arătat sceptici faţă de propunerile şi promisiunile lansate de reprezentanţii Guvernului. Majoritatea dintre ei au criticat decizia ce ţine de ma­jorarea cu 100 de lei a salariilor pentru cadrele nondidactice din sistemul de edu­caţie şi au pledat pentru declanşarea unor acţiuni de protest masive, până la bloca­rea procesului de învăţământ.