– Dle Budza, tichetele de masă sunt implementate în mai multe țări. Care experiență ar putea servi drept exemplu pentru Republica Moldova?
– Tichetele de masă sunt utilizate în Franța de circa 40 de ani, în Germania de vreo 30 de ani, în România de vreo 10 ani. Noi am studiat mai multe experiențe. Nu trebuie inventat nimic nou. Colegii ne-au vorbit despre problemele întâmpinate în țările lor. Un lucru e cert, patronii trebuie să fie interesați prin deductibilitatea mijloacelor care pot să fie alocate pentru oferirea tichetelor de masă. Dacă nu se va face acest lucru, ce patron va fi de acord să aloce surse financiare pentru hrana angajaților? În discuțiile la care am participat anterior, Ministerul Finanțelor ținea una și bună că va fi o eschivare de la plata impozitelor, că vor rămâne fără încasări în bugetul de stat. Cu vreo 10 ani în urmă, când era guvernul Tarlev, am fost raportor la Comisia tripartită privind implementarea tichetelor de masă. Nu a fost acceptată inițiativa noastră, deoarece nu i-a plăcut cuiva ideea, pentru că, chipurile, ar fi vorba de un fel de taloane și că ne-am întoarce la perioada sovietică. Nu am putut convinge la acea vreme autoritățile. Este o idee foarte bună: omul se alimentează la locul de muncă. În plus, se creează noi locuri de muncă în cafenele, unde angajații ar putea lua masa.
– Unii reprezentanți ai ONG-urilor, în timpul dezbaterilor, referindu-se la riscuri, au menționat că prin implementarea tichetelor de masă va crește economia informală. E posibil așa ceva?
– Dimpotrivă. Problema nu e abordată corect. Eliberând tichete de masă, angajatorul va trebui să renunțe la salariile în plic, fiindcă veniturile salariale vor fi la vedere. Un lucru îl susținem cu toată certitudinea, angajații vor fi mai sănătoși dacă vor fi hrăniți la lucru. Oamenii lucrează în diferite condiții. Directorii competenți își hrănesc salariații, totuși aceștia se simt nedreptățiți de stat. Au dreptate: unul investește în hrana muncitorilor 300.000 de lei, iar alții investesc în călătorii, în vile. Acesta se gândește la salariați, ca să fie sănătoși, iar la impozitare este în aceleași condiții ca și patronii care nu-și bat capul de sănătatea angajaților. L-am întrebat pe ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, dacă
ministerul va accepta deductibilitatea mijloacelor folosite pentru alimentație. Nu am avut un răspuns direct, concret. Ministerul Finanțelor este ca un fel de Bastilie, pentru că nu dorește să înțeleagă precum că deductibilitatea surselor pentru managerii care investesc în tichete de masă este binevenită. Fără asta, ei nu vor fi interesați să o facă.
– La noi a fost politizat mult acest subiect…
– Într-adevăr. Chiar dacă e o idee bună, deseori este respinsă de unele partide doar din considerentul ca inițiatorii să nu câștige dividende politice. Așa a și fost la noi până acum. Din acest motiv, ideea sindicatelor cu tichetele de masă, o inițiativă foarte bună, a fost suspendată, lăsată în aer pentru vreo cinci ani.
– Pentru implementarea tichetelor de masă e nevoie de un mecanism special?
– La întrunirea cu premierul Pavel Filip, în program am introdus implementarea tichetelor de masă. Mecanismul ar fi foarte simplu, dacă legea va fi adoptată de Parlament. Pur și simplu, este necesar să se accepte deductibilitatea cheltuielilor pentru masă și atât. Dar, repet, tichetele de masă constituie o acțiune excepțională, benefică pentru ambele părți. Inițiativa a fost introdusă și în programul de activitate a guvernului. Acum, se avansează, încetul cu încetul. Lumea trebuie să știe că noi mizăm și pledăm pentru ca tichetele de masă să fie introduse. Salariații trebuie să înțeleagă că, având tichete de masă, se va putea hrăni în timpul serviciului și nu vor fi bani reținuți din propriul salariu, ci va achita angajatorul.