Foto: vocea.md
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a semnat recent un Acord de colaborare cu Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” din România, valabil pentru perioada 2014-2018. Despre semnificația acestui document și despre cooperarea dintre Chișinău și București pe linie sindicală, precum și despre alte aspecte în contextul apropierii de Uniunea Europeană, ne-a vorbit Oleg Budza, președintele CNSM.
– Domnule președinte, recent ați încheiat un acord cu Confederația Națională „Cartel ALFA” din România. Ce prevede acest document?
– Acest lucru s-a întâmplat în ziua de 6 mai, la Predeal. În primul rând, este vorba de prelungirea sau de componenta acordului care a fost semnat încă acum patru ani, tot cu CNS „Cartel ALFA”. În această perioadă, am lucrat în baza acordului și nu numai. Relațiile de prietenie cu Bogdan Iuliu Hossu, președintele CNS „Cartel ALFA”, au fost de bun augur. La eveniment a fost prezentă conducerea Cartelului ALFA și conducerea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. Pentru noi, este important acest moment, fiindcă se schimbă radical situația din anii precedenți.
Statutul Moldovei nu ne permitea să colaborăm în deplină măsură cu structuri din UE. Noi nu eram nici membru asociat cu Uniunea Europeană, dar România deja era membru cu drepturi depline. Unele granturi, programe, seminare programate pentru „Cartel ALFA”, care ar fi putut să fie realizate împreună cu noi, le-am ratat, fiindcă acestea erau direcționate strict spre Uniunea Europeană, spre membrii comunității. Acum, după ce ne-am apropiat de UE (și sper că în luna iunie va fi semnat și Acordul de Asociere), vom putea implementa diferite programe, mai ales privind reprofilarea cadrelor, problemele ce țin de securitatea muncii, igiena muncii, pregătirea actelor normative care corespund cerințelor și standardelor europene. Va fi un lucru de folos pentru toată lumea, în primul rând, pentru noi.
– „Cartel ALFA” are o bună ex-periență de circa 25 de ani de apărare a intereselor angajaților din România. În ce măsură ne va fi de folos nouă această cooperare?
– Acordul conține diferite probleme ce țin, în primul rând, de schimb de experiență între Cartelul ALFA și CNSM. Este bine gândit din punct de vedere strategic, în plan internațional. Ne interesează experiența României în aplicarea unor standarde europene pe care noi, în Moldova, abia începem să le implementăm. Frații noștri de peste Prut deja au trecut prin asta. Nu că am vrea să ocolim unele probleme, dar am dori să găsim posibilitatea să ne racordăm mai rapid la legislația europeană. Actele legislative, normative care sunt elaborate de guvern și adoptate de parlament să fie cât mai mult orientate spre protecția salariaților. Desigur, pentru noi e important să stabilim contacte între sindicatele de ramură, întrucât Cartelul ALFA are o structură mare, cu mai bine de un milion de membri de sindicat. Mai mult decât atât, Bogdan Hossu este o persoană bine cunoscută la nivel european. Este membru al CIS-ului, al organelor eligibile, participă la ședințele OIM-ului din partea sindicatelor. Datorită domniei sale, obținem informațiile necesare privind cum să ne apărăm mai bine drepturile în comitetele OIM și am avut succes. Deja am înaintat câteva plângeri în acest sens. Sperăm că două vor fi satisfăcute. E vorba de Inspectoratul de Stat al Muncii, care a dorit ca aceste controale din partea statului să se facă la întreprinderi conform unui grafic, dar noi considerăm că ele trebuie să fie inopinate.
Al doilea aspect: recent, noi am primit un răspuns din partea OIM privind durata regimului de lucru pentru medicii care lucrează mai mult de 24 de ore. Cum trebuie să fie? Poziția noastră este următoarea: trebuie să fie o perioadă de odihnă și de relaxare între schimburile de muncă. De asemenea, ei au transpus în viață sistemul de tichete de masă, pe care noi încercăm de vreo șapte ani să le implementăm. Deocamdată, nu se întrezărește o rază de lumină, pentru că există diferite obstacole. Sperăm că o dată cu apropierea de UE să se rezolve această problemă. Problema care rămâne nesoluționată până în prezent este deductibilitatea fiscală a surselor alocate pentru organizarea alimentației. În alte țări, sursele acestea sunt deductibile, adică nu se impozitează. Poate va fi auzită și varianta aceasta de cei de la guvernare.
– Bănuiesc că documentul stipulează în mod expres probleme ce țin de ocuparea forței de muncă, de protecția socială.
– Da, el conține un punct special care prevede ocuparea forței de muncă, politica socială și asigurarea drepturilor egale, care sunt directive europene. Citez din Acordul de Asociere: Cooperarea sectorului economic și a altor sectoare; Tipul de implementare; Dialogul politic și reforma; Sănătate și siguranța locului de muncă; Dreptul la muncă, nediscriminarea și egalitatea de gen etc. O bună parte din aceste directive deja sunt realizate de România și dorim să vedem în ce măsură vor fi protejați salariații la implementarea acestora. Există unele aspecte care trebuie tratate cu atenție: ar putea apărea anumite probleme în sectorul agrar și în alte ramuri, la rezolvarea unor chestiuni dificile ce se referă la concurență. Moldova încă nu se conduce de standarde europene. Noi ne mândrim cu producția agricolă, dar cât privește, de exemplu, ambalajul, suntem departe de realitatea europeană. Adică mai avem mult de lucru în acest sens, pentru ralierea la standardele europene.
– Ce alte interese, probleme comune aveți cu Cartelul ALFA?
– Ambele confederații implementăm carduri bancare pentru serviciile membrilor de sindicat. Ei au în jur de 11.000 de carduri implementate, noi – 19.000. Procesul decurge lent. Societatea nu este complet pregătită. Năzuim să ajungem la situația în care să fie în circulație cât mai puțin bani cash. De exemplu, Israelul tinde ca peste vreo patru ani să excludă completamente circulația banilor cash din circulație. Acolo unde sunt carduri electronice, evidența este strictă și nu pot fi deturnate fonduri.
– Condițiile de muncă, bolile profesionale constituie „călcâiul lui Ahile” în majoritatea țărilor. Cum ați abordat aceste probleme?
– În baza acordului, am discutat cu colegii de la “Cartel ALFA” și problemele ce țin de medicină, sub mai multe aspecte.
Este vorba de medicina la locul de muncă, de bolile profesionale și implementarea Convenției nr. 161. Pentru noi, acestea prezintă un interes deosebit. Nu dorim să spunem că în Moldova totul este rău, dar tragem semnale de alarmă în sensul că nu toate bolile profesionale sunt luate în evidență și recunoscute ca atare. Noi vrem să eliminăm condițiile nocive de muncă, să reprofilăm oamenii. Activitatea în condiții grele și nocive scurtează durata vieții. La dânșii, directiva europeană se implementează foarte sever.
Lucrările grele, încetul cu încetul, sunt eliminate. La noi încă predomină opinia că oferim lapte, chefir, concediu, plată suplimentară, dar apare întrebarea: există garanția că omului căruia i se oferă toate acestea va trăi mai mult? Trebuie să se schimbe mentalitatea. Unii preferă să lucreze în condiții nocive, să aibă salariu mai mare și să iasă mai repede la pensie. Total greșit. Condițiile nocive scurtează viața încât s-ar putea nici să nu ajungi la pensie.
Foto: vocea.md
– Statul a încheiat acorduri cu diferite țări privind protecția cetățenilor angajați în câmpul muncii. Sindicatele ce posibilități au în acest sens?
– Pe noi ne interesează să avem relații bilaterale cu colegii din România, Polonia, Bulgaria, pentru că este o familie sindicală mare. Să analizăm sub diferite aspecte ce s-a făcut bun într-o țară. Acum, cea mai mare problemă pentru Moldova este ca salariații calificați să fie menținuți acasă. Un punct aparte prevede protecția cetățenilor noștri care merg să muncească în România, sa fie protejați acolo unde există structuri ale Cartelului ALFA. La fel trebuie să procedăm și noi când vin colegii din România în Republica Moldova – să fie protejați.
– Faptul că ne apropiem de UE ne facilitează cumva situația? Ați observat că vi se deschid mai multe uși, partenerii din țările europene vă privesc cu mai multă încredere?
– Desigur. În primul rând, R. Moldova, din punct de vedere strategic, poate nu are o mare importanță, fiind o țară mică, dar poate fi un furnizor de diverse produse căutate pe piața europeană. UE ne acordă credite pentru diferite domenii. Unul dintre acestea este modernizarea școlilor profesionale. De vreo cinci ani, tragem semnale de alarmă că școlile profesionale au utilajul învechit, profesorii au salarii mici. Nu pot și nici nu e nevoie ca toți să aibă studii superioare. În străinătate, după absolvirea liceului, la studii superioare pleacă 15% din tineri, la noi – aproape 50%. Muncitorii, la ei, sunt respectați în societate. La noi, cam fiecare al doilea are studii superioare. Da viața este mai bună? Încă nu. Trebuie să îndreptăm acest lucru. O problemă serioasă este forța de muncă calificată. Patronii trebuie să conștientizeze faptul că singuri trebuie să investească bani în pregătirea cadrelor, dar să nu aștepte ajutor din partea statului.
– Dle președinte, vă mul-țumim pentru timpul acordat.
