Obiecțiile sindicatelor la un proiect de hotărâre de Guvern care vizează angajații

Sindicatele au pregătit o serie de propuneri și obiecții la proiectul Ho­tărârii de Guvern cu privire la mo­dificarea și abrogarea unor hotărâri ale Executivului care vizează în mod direct angajații, indiferent dacă sunt membri de sindicat sau nu. Expunem mai jos poziția sindicatelor în proble­me foarte importante, am zice vitale pentru societatea noastră.

CNSM își exprimă dezacordul categoric față de propunerea de abrogare a Hotărârii Guvernului despre aprobarea Regulamentu­lui cu privire la evaluarea condiţiilor de la lo­cul de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi sta­bilite sporuri de compensare pentru mun­ca prestată în condiţii nefavorabile nr. 1335 din 10.10.2002 și a Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Listei-tip a lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii grele şi de­osebit de grele, vătămătoare şi deosebit de vătămătoare pentru care salariaţilor li se sta­bilesc sporuri de compensare nr. 1487 din 31.12.2004, prin care vor fi privați salariații din țară de dreptul fundamental la un mediu de lucru sigur și sănătos.

Mai mult decât atât, abrogarea hotărâ­rilor menționate este contrară principiilor generale referitoare la iniţierea, elaborarea, avizarea, expertiza, redactarea, emiterea şi aplicarea actului normativ, prevăzute la art. 4 din Legea privind actele normative ale Gu­vernului şi ale altor autorităţi ale adminis­traţiei publice centrale şi locale nr. 317 din  18.07.2003, care stipulează necesitatea asi­gurării coerenţei, corelaţiei şi subordonării actului normativ legii şi actului normativ de nivel superior. Este important de subliniat faptul că aceste hotărâri ale Guvernului vin întru executarea și implementarea prevederilor  art. 139 din Codul muncii și art. 15 din Legea salarizării nr. 847 din  14.02.2002, care prevăd expres că pen­tru munca prestată în condiţii nefavora­bile salariaţilor li se stabilesc sporuri de compensare. Ținem să subliniem inclusiv faptul că acestea reprezintă plăți cu carac­ter compensatoriu ca urmare a condițiilor de muncă precare în care activează un nu­măr impunător de salariați, fiind expuși unor riscuri majore pentru sănătate, inclusiv care pot conduce la îmbolnăviri și vătămări cor­porale, reducerea sau pierderea capacității de muncă sau chiar deces.

Totodată, conform prevederilor art. 10 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186 din 10.07.2008, în cadrul responsabi­lităţilor sale, angajatorul este obligat să în­treprindă măsurile necesare pentru protec­ţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării şi instruirii, precum şi pentru aprovizionarea cu mijloacele nece­sare. El este dator, de asemenea, să veghe­ze la adaptarea măsurilor ţinând seama de schimbarea împrejurărilor, cu scopul de a ameliora situaţia existentă la întreprindere. Iar în vederea prevenirii riscurilor profesio­nale, conform art. 13 din aceeași lege, acesta trebuie să aibă o evaluare a riscurilor pro­fesionale, inclusiv a celor referitoare la gru­purile sensibile la riscuri specifice, precum și din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de lucru, de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, să adopte soluţii conforme cerinţelor de secu­ritate şi sănătate în muncă a căror aplicare va avea ca efect eliminarea sau diminuarea riscurilor profesionale.

Prin urmare, angajatorii sunt obligaţi să efectueze evaluarea factorilor de risc pro­fesional cărora sunt expuși lucrătorii, iar identificarea prezenței acestora, în special a celor legate de zgomot, vibrații, iluminat, microclimă,  agenți chimici, câmpuri electro­magnetice, evident, nu poate fi determinată fără efectuarea evaluării stării reale a con­diţiilor la locurile de muncă, mecanismul căreia este prevăzut exclusiv de Hotărârea Guvernului nr. 1335 din 10.10.2002.

Este de menționat că, conform pct. 2 al Regulamentului aprobat prin hotărârea menționată, evaluarea stării reale a condiţi­ilor de muncă se efectuează în baza datelor atestării acestuia sau a măsurărilor instru­mentale speciale ale nivelurilor factorilor mediului de producţie, care se reflectă în fişa condiţiilor la locul de muncă.

Concomitent, examenul medical pentru salariații întreprinderii se asigură corespun­zător riscurilor profesionale cu care aceștia se confruntă la locul de muncă, prevedere ce se regăsește în pct. 7 al Regulamentu­lui sanitar privind supravegherea sănătăţii persoanelor expuse acţiunii factorilor profe­sionali de risc, aprobat prin Hotărârea Gu­vernului nr. 1025 din  07.09.2016, prin care fiecare persoană expusă acţiunii factorilor profesionali de risc este obligată să efectu­eze examenele medicale, în conformitate cu Lista factorilor de risc din mediul ocupaţio­nal şi al serviciilor medicale profilactice obli­gatorii, acordate persoanelor în funcţie de expunerea profesională.

Astfel, în cazul abrogării mecanismului respectiv, angajatorii nu vor mai fi obligați să efectueze atestarea locurilor de muncă sau măsurări instrumentale, lucrătorilor fiin­du-le îngrădit accesul la informații obiective asupra factorilor de risc profesional la care aceștia ar putea fi expuși la locul de muncă și asupra efectelor nocive pe care aceștia le pot avea asupra stării de sănătate, precum și li se va leza dreptul la examene medicale co­respunzătoare factorilor de risc profesional.

Mai mult decât atât, în lipsa unor date veridice și obiective referitor la prezența și valorile factorilor de risc profesional, va fi imposibilă determinarea exactă a echipa­mentelor individuale de protecție şi tehno­logii care necesită a fi utilizate în procesul de muncă, astfel fiind imposibilă corespunderea cu cerinţele minime prevăzute de Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate la locul de muncă nr. 353 din 05.02.2010, precum și cu alte cerințe aprobate prin hotărâri ale Gu­vernului, inclusiv cele care au fost elaborate întru transpunerea unor Directive ale Uniunii Europene prevăzute de Acordul de Asociere RM-UE.

În același context, considerăm inopor­tună și abrogarea Listei-tip a lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii grele şi deosebit de grele, vătămătoare şi deose­bit de vătămătoare pentru care salariaţi­lor li se stabilesc sporuri de compensare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1487 din  31.12.2004, care se aplică în mod obligatoriu la întocmirea listelor ramurale de lucrări şi locuri de muncă cu condiţiile prevăzute mai sus.

Suplimentar la cele menționate, este ne­cesar de subliniat faptul că prezentul pro­iect de hotărâre a fost elaborat cu încălcarea prevederilor art. 37 din Legea nr. 317 din  18.07.2003, care statuează că, concomitent cu elaborarea proiectului de act norma­tiv, grupul de lucru întocmeşte o notă de argumentare (informativă), semnată de persoana responsabilă, care include, printre altele, argumentele necesare, prognozele social-economice şi consecinţele realiză­rii lor, argumentarea şi gradul compati­bilităţii proiectului de act normativ cu reglementările legislaţiei comunitare, informații ce lipsesc în nota informativă.

Mai mult decât atât, deși la fundamen­tarea economico-financiară a proiectului este menționat că aprobarea acestuia nu va atrage după sine cheltuieli din bugetul sta­tului, această afirmație urmează a fi revăzută din perspectiva consecințelor posibile lega­te de creșterea numărului de îmbolnăviri, a reducerii capacității de muncă, creșterii incidenței accidențelor de muncă ca rezul­tat al neevaluării condițiilor reale de muncă, costuri care vor fi suportate în consecință din bugetul asigurărilor sociale de stat, la care contribuie toți salariații și angajato­rii din țară și care este parte componentă a bugetului public național. Or, conform da­telor privind starea de sănătate a salariaţi­lor din economia naţională în corelație cu factorii profesionali de risc, prezentate de către Ministerul Sănătăţii, analiza indicilor morbidității cu incapacitate temporară de muncă relevă că în anul 2016, în comparație cu anul 2015, s-a atestat o creştere a numă­rului de cazuri de la 47,4 până la 53,3 şi zile – de la 702,9 până la 770  la 100 de salariați.

Conform Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2015, cheltuielile pentru plata indemnizaţi­ei pentru incapacitate temporară de muncă în anul 2015, comparativ cu anul 2014, s-au majorat cu 11.026,8 mii de lei sau cu 3,6%, fiind influențate de creşterea numărului be­neficiarilor, pe când cheltuielile pentru plata indemnizaţiilor pentru incapacitatea tem­porară de muncă survenită din cauza unui accident de muncă sau a unei boli profesi­onale, în anul 2015, față de 2014, s-au ma­jorat tocmai cu 39,5%, ca urmare a creşterii numărului de beneficiari cu 31,8%.

În acest context, CNSM consideră ne­cesară revizuirea proiectului de Hotărâre a Guvernului prin prisma prevederilor art. 33 din Legea nr. 317 din 18.07.2003, astfel încât soluţiile pe care le cuprinde proiectul să fie temeinic fundamentate, luându-se în con­siderare interesul social, politica statului şi cerinţele corelării cu ansamblul reglemen­tărilor interne, precum şi ale armonizării actelor normative cu reglementările le­gislaţiei comunitare şi  cu tratatele inter­naţionale la care Republica Moldova este parte.

Totodată, considerăm că, în lipsa unor mecanisme și instrumente eficiente care ar impune angajatorii să elimine și să monitorizeze sistematic efectele facto­rilor de risc asupra sănătății salariaților, anularea sporurilor de compensare este inacceptabilă.

Oleg BUDZA,

preşedintele CNSM