Un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova au plecat, iar mulţi îşi fac planuri să plece la lucru peste hotare. Ajunşi în Occident, mulţi moldoveni sunt exploataţi de angajatori, sunt plătiţi mai puţin decât prevede salariul minim garantat din ţară respectivă şi chiar devin victime ale muncii forţate.
Persoanele care au nimerit în situații neplăcute pot apela la ajutorul Centrului de Informare a Lucrătorilor Migranţi. Centrul oferă servicii de angajare în câmpul muncii, iar dacă cineva are deja un loc de muncă sau a încheiat un contract cu viitorul angajator, poate oferi informaţia necesară despre drepturile fundamentale în ţara de destinaţie, cum să stabilească din start relaţii echitabile cu angaja-torul.
Înainte de plecare, fiecare persoană trebuie să ştie că se bucură de anumite drepturi fundamentale ale omului, inclusiv, privind muncă în ţară de destinaţie.
Nu fi victimă a muncii forţate!
Potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, circa 880 mii de muncitori migranţi din ţările UE sunt victime ale muncii forţate, majoritatea activând în domenii precum agricultură, lucrul casnic, la fabrici sau în construcţii. Prin muncă forţată se are în vedere situaţia când persoană este impusă să muncească împotriva voinţei sale de către patroni sau intermediari, prin violenţă, ameninţări sau prin alte mijloace subtile, cum ar fi acumularea unor datorii pe numele muncitorului migrant, deposedarea de actele de identitate, ameninţarea cu deportarea.
Înainte de plecare, fiecare persoană trebuie să ştie că se bucură de anumite drepturi fundamentale ale omului |
Legislaţia internaţională califică fenomenul muncii forţate drept crimă care se pedepseşte penal. Victime ale muncii forţate sunt în special femeile – 58 procente, iar 30 procente dintre cazurile de exploatare ţin de cea sexuală. Europa Centrală şi de Sud Est, precum şi CSI sunt regiunile cu cel mai mare grad de muncă forţată, cu o prevalenţă de 4,2 la o mie de locuitori.
Pe lângă muncă, trebuie să fii informat
Atât în ţară, cât şi peste hotare, moldovenii au reputaţia de oameni muncitori. Cu toate acestea, mii de concetăţeni, care merg la lucru în Occident, nu reuşesc să găsească locul de muncă şi salariul promis. De cele mai multe ori, ei acceptă orice fel de muncă şi sunt gata să execute orice comandă din partea stăpânului, numai să nu-şi piardă sursă de existenţa. În special, nu este de invidiat soarta muncitorilor casnici, mulţi dintre care lucrează fără contract, nu au permis de muncă, nici de şedere. Şi această categorie de oameni este foarte numeroasă. De fapt, acceptând muncă forţată, ei acceptă statutul de sclav, fiind într-o dependenţă totală de angajator.
Centrul recomandă ca imediat după obținerea locului de muncă într-o ţară din Occident, să te adresezi la sindicatul de la locul de muncă, dacă eşti angajat într-o anumită breaslă, sau să te înscrii în rândul sindicatului lucrătorilor casnici, dacă lucrezi într-o casă privată. Sindicatele te vor ajută să eviţi situaţiile neplăcute şi să beneficiezi de drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă negociat de sindicat şi angajator, prevederile căruia se aplică pentru toţi muncitorii, indiferent dacă este vorba de un migrant sau un cetăţean al ţării respective.
Ce informaţie găseşti la centru?
Centrul de Informare a Lucrătorilor Migranţi este susţinut de Centrul de Solidaritate AFL CIO din Statele Unite ale Americii (Federaţia Americană a Muncii – Congresul Organizaţiilor Industriale) şi de IUF – Federaţia Internaţională a Lucrătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi Servicii Hoteliere. Prima întruneşte 56 de sindicate naţionale care reprezintă 12,2 mil. de membri, iar a două are peste 330 de organizaţii în 120 de ţări ale lumii, inclusiv în RM.
Cum ne poţi contacta
Pentru orice informaţie te aşteptăm, de luni până vineri, între orele 9.30 -17.00, pe adresa:
or. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 67, bir. 412.
Telefon de contact: (022) 27-22-20.