Constructorii moldoveni sunt discriminați de mai mulți ani la compartimentul salarizare în raport cu străinii angajați în țara noastră. Documentele în această materie, negociate de partenerii sociali, sunt ignorate de autoritățile statului, care par în acest caz ghidate de alte raționamente decât cele legate de nevoile țării și ale oamenilor.
În consecință, reprezentanții Federației „Sindicons”, susținuți și de cei ai patronatelor din ramura construcțiilor, s-au adresat Consiliului Concurenței. Sindicaliștii au mai apelat și la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.
Munca în construcții este una din cele mai grele și complexe, iar drept urmare logică, încă din 1993, partenerii sociali urmăresc în cadrul negocierilor colective ca salariul minim pentru această ramură să fie mai mare decât cel stabilit la nivel național, a precizat Victor Talmaci, președintele Federației „Sindicons”.
Ani la rând, acest lucru era normă, până prin 2000, când ministerul de resort a lansat inițiativa de a expedia agenților economici o scrisoare axată pe toate raționamentele legate de devizul de cheltuieli pentru participarea la achizițiile publice de lucrări de construcție. În mod inexplicabil, autoritatea statală a inclus în această scrisoare salariul minim pe economie, ignorându-l pe cel negociat de partenerii sociali și prevăzut în convenția colectivă de muncă din ramura construcțiilor.
În orice țară, guvernul are grijă în primul rând de cetățenii săi
Pornind de la această practică defectuoasă, unii angajatori care nu fac parte din asociațiile patronale, la negocierile desfășurate la nivel de unitate au insistat și ei pe cuantumul minim garantat al salariului stabilit la nivel național.
Aceasta a alimentat fenomenul angajărilor informale, al așa-numitelor salarii în plic și, nu în ultimul rând, a subminat creșterea economică pe care statul trebuie s-o asigure în corespundere cu buchea legii, a accentuat președintele „Sindicons”.
După mai multă luptă și tevatură birocratică, partenerii sociali au convins responsabilii de la ministerul de ramură și de la cel al Finanțelor, ambele implicate în emiterea scrisorii cu pricina, că lucrurile trebuie să revină în albia legii.
„În 2012, am avut deja o înțelegere în acest sens la nivel de ramură, iar ulterior factorii ministeriali au elaborat și un act normativ, pentru ca agenții economici care participă la achiziții publice să includă salariul minim negociat de partenerii sociali pentru angajații din construcții”, a specificat Victor Talmaci.
În acest an, problema a apărut însă din nou, după ce partenerii sociali au convenit asupra unui salariu minim pentru prima categorie de calificare în ramura construcțiilor de 5000 de lei, față de 3100, cât era anterior. În cadrul unei ședințe a Comisiei tripartite de ramură, reprezentanții Guvernului, mai exact, ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, nu au fost de acord cu această majorare a salariului și au anunțat că nu vor permite includerea acestei prevederi nici în cazul achizițiilor publice de lucrări de construcție.
După mai multă luptă și tevatură birocratică, lucrurile reveniseră în albia legii
Solicitați pe parcursul dezbaterilor să-și argumenteze, în mod explicit și în corespundere cu legea, poziția, ei au promis că vor semna convenția colectivă de ramură cu prevederea legată de majorarea până la 5000 de lei a salariului minim la următoarea ședință a comisiei colective. Între timp, la propunerea lor, ar fi urmat să fie ajustat textul scrisorii sus-menționate, însă aceștia nu au mai dorit să convoace în ședință, conform prerogativei care le revine, membrii Comisiei tripartite din ramura construcțiilor.
Poziție dominantă?
„Stârnește nedumerire faptul că dialogul social este ignoratchiar de cei care primii sunt che-mați să-l asigure și să-l dezvolte. Considerăm că aceștia dau dovadă de o poziție dominantă”, a afirmat președintele „Sindicons”.
Victor Talmaci a mai precizat că deja în țările vecine constructorilor le-au fost asigurate salarii mai mari. Pe de altă parte, în țara noastră, când vorbim despre un șantier finanțat din bugetul statului și altul din bani privați, constatăm o salarizare diferită pentru munca de aceeași valoare. Aceasta creează teren propice și pentru o concurență neloială, ceea ce generează muncă informală și salarii nedeclarate.
Mai este un aspect greu de explicat salariaților moldoveni. Or, conform Biroului Migrație și Azil, pentru străinii care sunt angajați în țara noastră, contractul de muncă impune, în mod obligatoriu, un salariu minim egal cu cel mediu pe economie, de peste 7000 de lei. Și astfel apare elementul de discriminare a moldovenilor chiar la ei în țară în raport cu străinii.
Amintim că acest detaliu a ieșit la iveală recent, în contextul în care Guvernul, îngrijorat de deficitul de resurse umane pentru realizarea programului său de construcție a drumurilor pentru 2020, a solicitat să fie simplificată legislația națională referitoare la imigrarea străinilor în scop de muncă.
