Normă contrară principiilor negocierii colective. Raporturile de muncă în filiale şi reprezentanţe

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 22 23 76 39 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

Normă contrară principiilor negocierii colective

Doresc să aflu care este viziunea sindicatelor asupra pre­vederilor art. 96 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, care constituie anumite obstacole în proteja­rea drepturilor salariaților în cazul lichidării unității?

Nicolae Verdeș, Chișinău

Această normă legală nu este susținută de sindicate. Ea constitu­ie cu adevărat un obstacol în protejarea drepturilor și a intereselor salariaților în cazul lichidării unității. Și  anume, art. 96 din această lege dispune că, „în cazul în care contractul colectiv de muncă prevede anumite acţiuni a căror efectuare afectează masa debitoare, adminis­tratorul/lichidatorul şi organul reprezentativ al angajaţilor trebuie să adopte măsuri de reducere, reciproc acceptabile, a acestor acţiuni..”. Astfel, această dispoziție legală, practic, obligă părțile contactului co­lectiv de muncă să renegocieze drepturile salariaților deja obținute prin contractul colectiv. Or, sindicatele susțin că norma contravine principiilor negocierii colective.

În susținerea acestor constatări pot fi aduse deciziile Comitetului pentru Libertate Sindicală al Consiliului de Administrație al BIM, po­trivit cărora  „O legislație care obligă părțile să renegocieze drepturi sindicale deja dobândite este contrară cu principiul negocierii colecti­ve (…), obligația de renegociere a contractelor colective în vigoare în temeiul unei legi este contrară principiilor negocierii colective libere și voluntare consacrate de Convenția nr. 98” (ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 593-III din 26.09.1995).

Același Comitet pentru Libertate Sindicală al Consiliului de Administrație al BIM a specificat în deciziile sale că „închiderea unei întreprinderi nu ar trebui, în sine, să stingă obligațiile ce decurg din contractul colectiv, în special, în materie de indemnizații și concediere.

Sindicatele au solicitat autorităților de resort și cred că această nor­mă va fi modificată.

Raporturile de muncă în filiale şi reprezentanţe

Care sunt particularitățile juridice ale noțiunilor de „filială” și „reprezentanță”, utilizate în mai multe articole din Codul muncii?

Leonid Bujenco, activist sindical, Bălți

Pentru a identifica unele aspectele juridice  ale acestor noțiuni, ur­mează să facem referire la anumite norme ale legislației civile.

Potrivit art. 102 din Codul civil, persoana juridică poate institui filia­le dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel. Filiala nu este persoană juridică.

Art.103 din același Cod prevede că reprezentanţa este o subdivizi­une separată a persoanei juridice situată în afara sediului acesteia care o reprezintă şi îi apără interesele. Nici reprezentanţa nu este persoană juridică.

Aspectele juridice ale raporturilor de muncă în filialele şi reprezen­tanţele unităților sunt reglementate preponderent de Codul muncii (art. 30, 33, 34, 421, 551, 85 etc.).