Conferința internațională „Antreprenoriatul feminin contribuie la crearea locurilor de muncă”, ajunsă la a treia ediție, s-a desfășurat recent la Chișinău, fiind moderată de Angela Chicu, preşedinta BPW Moldova. La eveniment, care a durat două zile, au participat femei de afaceri din R. Moldova, România, Bulgaria, Albania, Serbia, Croația.
Precum a subliniat Angela Chicu, chiar în debutul conferinței, scopul expres al acesteia este de a crea o platformă de dialog, de a stabili relații de colaborare cu instituții similare din Europa și a le ajuta pe femeile de afaceri din Republica Moldova să se includă în circuitul UE, în condițiile exodului de brațe de muncă din țară. „În cei 17 ani de existență, asociația noastră a desfășurat o serie de acțiuni practice care au contribuit la consolidarea societății civile, la crearea și acumularea experienței unui șir de organizații obștești, fiind implementate mai multe proiecte grație suportului din partea unor organisme internaționale și naționale. Printre susținătorii proiectelor noastre se numără Consiliul Europei, guvernele Danemarcei, Olandei, SUA, al Germaniei, autorităţile noastre centrale, locale, precum și asociaţii obşteşti”, a menționat Angela Chicu.
Unul din aceste proiecte a vizat instruirea giuvaiergiilor din Moldova, grupul țintă fiind persoane cu vârsta între 18 și 60 de ani. Acest proiect inedit a fost implementat grație suportului din partea ministerului de resort din Germania, Camerei de Comerțdin Koblenz și Asociației Femeilor Balcanice a Clasei de Mijloc cu sediu in Sofia. Doi maeștri în artă, renumiți în Germania și în întreaga lume, Nana și Jurgen Prestel, au instruit, în cadrul a două module teoretice, timp de două luni, grupul țintă în Moldova, iar al treilea modul, practic, s-a desfășurat în orașul german Idar–Oberstein, a relevat preşedinta BPW Moldova, citând și alte exemple de acest fel.
Să avem încredere că femeile pot practica businessul cu succes
Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, prezent la eveniment, a remarcat că sindicatele, care reprezintă peste 400 de mii de salariați, sunt, într-un fel, și parteneri și oponenți ai businessului. „Cea mai importantă problemă e să avem încredere că femeile pot practica businessul cu succes. Un sondaj realizat de o companie suedeză cu specialiști din Moldova confirmă că doar 14% din manageri sunt satisfăcuți de calitatea forței de muncă din R. Moldova. Vorbim de locuri de muncă, dar patronii nu au posibilitatea de a angaja oameni cu înaltă calificare. Ar trebui reprofilate și școlile profesionale, ar trebui ridicat nivelul calității celor care muncesc ca să avem garanția că ei vor primi salarii decente pentru calificarea lor”, a punctat liderul CNSM.
Pentru prima dată, într-un document strategic, o prioritate precum dezvoltarea antreprenoriatului feminin |
El a adăugat că, pe de o parte, noi criticăm patronii care nu investesc în pregătirea cadrelor, iar pe de altă parte, unii alocă bani, iar apoi cadrele pregătite pleacă în străinătate. „Nici noi, CNSM, nu suntem interesați să pierdem membri de sindicat, salariați calificați. Ar trebui să găsim o formulă acceptabilă, cum putem să-i reținem, fiindcă forța de lucru calificată reprezintă o problemă. Am avut recent două întrevederi cu Pirk-ka Tapiola, șeful Delegației UE în Moldova. Am spus că Moldova are nevoie de investiții masive, pentru că populația încă nu a simțit că apropierea de UE a dat anumite rezultate în ceea ce privește salariile, locurile de muncă, nivelul de trai. Tapiola a remarcat că investitorii străini nu prea vin în Moldova de frica instanțelor judecătorești, din cauza lacunelor din justiție: oamenii vin cu bani, dar instanța de judecată poate pune cruce și pe business, și pe banii lor. Avem nevoie de un sistem judiciar transparent, nepărtinitor”.
O altă problemă importantă scoasă la iveală de Oleg Budza este economia subterană. „Există un studiu realizat de trei experți germani care lucrează pe lângă Guvernul nostru referitor la impactul economiei informale. Ei au confirmat, practic, poziția sindicatelor: trebuie să existe un sistem de impozitare flexibil, iar față de cei care comit evaziuni fiscale, legea trebuie să fie foarte dură. Avem, practic, 45-50% economie informală, care lovește în sistemul de pensii, unde avem un deficit de un miliard de lei, în medicină, în educație, în bugetul de stat. În rest, cred că Moldova are o șansă pe calea europeană, să găsim soluții rezonabile, preluând experiența de la țările UE, să depunem eforturi împreună cu femeile de afaceri să dezvoltăm economia, să fim un stat prosper din care să nu plece tinerii, fiindcă țara îmbătrânește”, a conchis Oleg Budza, președintele CNSM.
Susținerea IMM-urilor în spațiul rural, un imperativ al vremii
Valentina Buliga, membru al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, a declarat, la rândul său, că, din ultimele cercetări rezultă că doar circa 27,7% dintre antreprenorii din Republica Moldova sunt doamne, circa 70 la sută din acestea muncesc în mun. Chișinău, 2% din femeile de afaceri sunt femeile care au emigrat cândva și s-au întors acasă.
„Noi ne dorim ca locuri de muncă să se creeze nu doar în Chișinău, vrem ca întrep-rinderi mici și mijlocii să fie deschise și în spațiul rural. Deja am înregistrat o inițiativă legislativă prin care se prevede susținerea IMM-urilor în spațiul rural, scutirea de achitarea anumitor impozite pe o perioadă de trei ani, pentru a le facilita capacitatea de dezvoltare și de creare a noilor locuri de muncă. Este nevoie de schimbarea cadrului legislativ, de schimbarea mentalității, ca să reușim ceva, ca Moldova să fie o țară dezvoltată, în care trăiesc bine și bărbații, și femeile, iar bătrânii se odihnesc având o pensie decentă”, a relevat deputata.
Să le oferim femeilor locuri de muncă ori posibilitatea de a porni o afacere
Președintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Moldovei, Valeriu Lazăr, a afirmat că se simte la conferință într-o minoritate plăcută (cum să nu se simtă astfel, fiind flancat de femei frumoase și inteligente?). „Cineva spunea că femeile fac tot ce fac bărbații, numai că fac totul. Este o mare responsabilitate să-ți riști banii tăi, să răspunzi de soarta angajaților. Misiunea CCI este de a ajuta pe toți antreprenorii, inclusiv femeile de afaceri, ca în primul rând să fie competitive pe piață, pentru integrarea în circuitul economic comunitar. De aceea, mă bucur că Asociația BPW Moldova a început cu instruirea, pentru a deveni competitivi. Trebuie să creăm condiții ca femeile să nu mai plece din țară la muncă. În genere, să nu mai plece nimeni, decât în scop turistic. Ori le oferim locuri de muncă, ori posibilitatea de a porni o afacere. Să învățăm din experiența colegilor din alte țări, dar cred că putem să oferim și noi ceva”, a adăugat Valeriu Lazăr, promițând tot suportul CCI în proiectele ce țin de schimburile de experiență și de instruirea femeilor.
Valentina Veverița, șefă de direcţie la Ministerul Economiei, a relevat că businessul feminin încă nu are suficientă experiență, tradiții și relații. De aceea, este nevoie de un suport din partea statului și a societății în întregime.
„Deosebit de important este rolul femeilor în dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, care constituie motorul economiei naționale. Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici pe anii 2012-2020. Pentru prima dată, în Moldova apare, într-un document strategic, o prioritate cum ar fi dezvoltarea antreprenoriatului feminin. Ministerul Economiei, împreună cu Ministerul Muncii, va participa la organizarea cursurilor de calificare și recalificare a femeilor și va pune umărul la implicarea cât mai mult a femeilor în luarea deciziilor și în dezvoltarea antreprenoriatului”, a conchis Valentina Veveriță.
În cele două zile, femeile de afaceri din spațiul balcanic au participat la mese rotunde, au vizitat Camera de Comerțși Industrie a Moldovei, au luat cunoștință și au împărtășit istorii de succes din țările pe care le reprezintă.