26 October 2024
Chisinau
Social

Munca la negru, un flagel în continuă extindere în sectorul privat 

Loading
Social Munca la negru, un flagel în continuă extindere în sectorul privat 
Munca la negru, un flagel în continuă extindere în sectorul privat 
Vocea poporului

Numărul moldovenilor care aleg să muncească ilegal este în creștere. Asta arata datele Biroului Național de Statis­tică (BNS). Potrivit sursei citate, în pri­mul trimestru al anului curent, munca nedeclarată în rândul salariaților a fost de 5,4%, față de 4,6% în aceeași perioa­dă a anului trecut.

Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă, doar în baza unor înțelegeri verbale, este mai frecventă printre bărbați – 7,3 la sută, decât printre femei – 3,5%. Dacă e să ne referim la domenii, cei mai mulți dintre salariații care lucrează doar în baza unor înțelegeri verba­le se întâlnesc în agricultură – 48 la sută, în construcții – 21%, comerț – 13,8% și indus­trie – 4,3 la sută.

Instituția care ar trebui, în principiu, să dea tonul în lupta cu munca nedeclarată, cu salariile în plic, este Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM). Din cauza lacunelor legislative, însă, acest lucru întârzie să se întâmple.

„Este vorba de necesitatea consolidării Inspectoratului de Stat al Muncii în acest sens. Este important să fie adusă în concordanță cu alte acte legislative Le­gea nr. 140 privind Inspectoratul de Stat al Muncii, astfel încât ISM să fie scos de sub incidența Legii cu privire la controlul de stat asupra activității de întreprinză-tor. Totodată, având în vedere că anterior a fost elaborată o hotărâre de Guvern re­feritor la un plan anumit de măsuri pentru diminuarea muncii la negru și achitarea salariului în plic, este necesar de a revizui acest document și, totodată, de a veni cu un document de politici, cu o strategie, care să includă un plan de acțiuni ce urmează a fi întreprinse de către autorități, sindica­te și patronate, astfel încât să minimizăm acest fenomen în țară”, a spus, pentru ziarul „Vocea poporului”, Polina Fisticanu, șefa Departamentului protecție social-econo­mică din cadrul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

 

Miliarde de lei, ratate

Potrivit lui Adrian Lungu, expert în drep­tul muncii, anual, statul Republica Moldova ratează venituri la bugetul asigurărilor so­ciale de circa 15 miliarde de lei. Fenomenul respectiv este în creștere, fiind generat de mai mulți factori.

„Unul dintre aceștia este percepția an­gajatorilor că desfășurarea activității în ca­drul legal ar fi una costisitoare. În afară de salariu, angajatorii trebuie să achite prime de asigurări obligatorii, prime de asigurări medicale, contribuții la bugetul de asigurări sociale, respectiv, impozitele pe venit. Alt aspect ar fi sărăcia. Din cauza ei, salariații sunt determinați să primească salariul în plic, întrucât nu pot negocia aceste aspec­te, ei neavând altă sursă de existență decât această remunerare. Cel de-al treilea as­pect ar fi pârghiile restrânse pe care le are organul de supraveghere și control, în per­soana Inspectoratului de Stat al Muncii, în exercitarea atribuțiilor sale. Legislația actu­ală, în special, Legea cu privire la controlul de stat, Legea cu privire la inspectoratul muncii conțin foarte multe contradicții în raport cu actele internaționale pe care le-a ratificat Republica Moldova. Aceste contradicții limitează competențele inspec­torilor de muncă, inclusiv afectează ope­rativitatea efectuării controlului. Ceea ce este foarte important, în contextul în care relațiile de muncă sunt foarte mobile. Prac­tic, angajatorii nu au impedimente mari în a achita salariile în plic, întrucât procedu­ra de constatare a abaterilor date este una destul de sofisticată, de lungă durată, iar sancțiunile sunt în esență nesemnificative”, a menționat Adrian Lungu.

Suplimentar, potrivit expertului, avem și fenomenul nihilismului juridic. Populația nu își cunoaște drepturile și garanțiile de care urmează să beneficieze în urma angajării legale la muncă, precum și neîncrederea în buna gestionare a bugetului de stat, a ba­nului public.

În primele luni ale anului curent, ISM a realizat controale la 14 angajatori persoane juridice și la patru angajatori persoane fizi­ce, unde au fost depistate 24 de persoane care activau fără forme legale de angajare, dintre care opt femei și două persoane mai tinere de 18 ani.

„Totodată, pentru contracararea practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii la negru, au fost întreprinse acțiuni de co­laborare între reprezentanții autorităților semnatare ale Regulamentului comun privind activitatea echipelor multidisciplinare: Inspectoratul de Stat al Muncii, In­spectoratul General de Poliție, Serviciul Fis­cal de Stat, CNSM. În perioada de referință au fost efectuate 16 controale planificate cu reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat, un control inopinat cu Inspectoratul de Poliție și un control planificat cu reprezentanți ai sindicatului din învățământ”, se menționează într-o notă informativă a ISM.

Achitarea salariului în plic este un dez­avantaj pentru salariați și asta pentru că aceștia riscă să primească pensii mai mici, atunci când vor ajunge la vârsta de pen­sionare. Iată de ce reprezentanții Casei Naționale de Asigurări Sociale recomandă persoanelor să insiste ca salariile să fie de­clarate integral și să încheie cu angajatorul contract individual de muncă.

Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand