2 iulie 2022
Chisinau
Varia

Moldovenii, fideli obiceiurilor străvechi

Loading
Varia Moldovenii, fideli obiceiurilor străvechi
Moldovenii, fideli obiceiurilor străvechi

 

 

traditii-de-iarna

Foto: vocea.md

În diferite regiuni ale ţării, tradiţiile din ajunul și noaptea Anului Nou sunt păstrate şi reproduse cu maximă exactitate, iar odată cu trecerea anilor, acestea s-au transformat în veritabile spectacole, ale căror personaje sunt copii, tineri şi adulţi.

 

Cel mai răspândit din­tre aceste obiceiuri este Pluguşorul sau Plugul. Denumirea oraţiunii denotă ocu­paţia de bază a moldovenilor – agricultura. Şi textele, care diferă de la o zonă la alta, de la o locali­tate la alta, mai vechi sau mai noi, reflectă grija agricultorilor pentru un an rodnic şi îmbelşugat. Mai nou, în textul urăturii sunt inter­calate şi multe urări de an bun şi prosper. Cu Uratul sau Pluguşorul merg, în special, copiii şi tinerii, care se adună în grupuri, pe când Plugul mare este practicat doar de flăcăi şi adulți. Aceştia se întâl­nesc cu mult înaintea sărbătorilor şi pregătesc atributele necesare, fac repetiţii, ca în seara de Ajun să meargă din casă în casă cu cea mai frumoasă urătură.

 

Centru

 

În cele mai multe dintre loca­lităţile din centrul ţării noastre, copiii merg şi urează la fiecare casă, de pe la orele după-amiezii şi până înnoptează, iar după ce se întunecă, pornesc să ureze flăcăii.

Cel mai mult se bucură cu această ocazie copiii, care ştiu că părinţii lor trebuie să le pregă­tească un pluguşor cu trei coarne ca să plece şi ei cu uratul. În po­por se spune că, dacă te urează mulţi copii, o să ai parte de noroc şi bunăstare tot anul.

Uratul este însoţit de clinche­tul clopoţeilor, de mugetul „bu­haiului” şi de pocnetul bicelor. Este vorba de o adevărată artă în a produce aceste sunete, în spe­cial, cel al „buhaiului”. Acesta e făcut dintr-un butoiaș cu fundul din piele, prin centrul căruia trece o șuviță din păr de cal, care este umezită frecvent cu borşde casă. Unul dintre urători ţine căldarea, iar altul trage de șuvița din păr de cal tot timpul cât durează urătura, ca să producă un muget neîntre­rupt.

 

Spectacole cu mascaţi

 

Un loc aparte în alaiul sărbă­torilor de iarnă îl ocupă jocurile cu măşti. În centrul ţării, cea mai practicată este „Capra”. O ceată de tineri însoţiţi de un personaj mascat cu cap de capră, confec­ţionat din lemn, cu corpul înve­lit cu un cojoc întors pe dos sau cu un covor înflorat, dansează şi execută figuri comice însoţite de strigături, acompaniaţi la fluier sau cobză.

Ceata de urători cu Capra um­blă, de asemenea, din casă-n casă pentru a ura de sănătate şi belşug. Aceştia fac mult zgomot pentru a alunga spiritele rele de prin gos­podăiile oamenilor. Capra redă bucuria cu care este întâlnit noul an şi, în plus, semnifică bunătate, bunăvoinţă, belşug, noroc, senti­mentul de integrare în societate, în familie, aduce o armonie care trebuie să persiste în fiecare casă.

 

Sud

 

„Pluguşorul” diferă de la o lo­calitate la alta şi prin modalita­tea de interpretare a urăturii. În sudul ţării, Pluguşorul este mai deosebit prin faptul că nu se stri­gă „hăi, hăi”, ci se cântă. De ase­menea, gospodarii casei se iau la horă cu urătorii adulţi, îi zic şi o cântare „La mulţi ani cu sănăta­te!”, servesc vin.

Odată ce s-a auzit cum s-a hăit într-un capăt al satului şi a pornit plugul cel mare cu multă zarvă, lumea nu doarme şi nu stinge lumina până nu apare ceata şi la ei acasă. Îi aşteaptă cu vin, colaci sau cu mai multe bucate şi dul­ciuri destinate urătorilor.

Copiilor li se dau bomboa­ne, nuci, covrigi, colăcei, mere şi bani, iar celor mai mari – neapă­rat colaci şi bani.

Banii colectați de flăcăi de pe urma uratului sunt investiţi într-o horă mare, care are loc de Crăciun pe stil vechi sau de hramul locali­tăţii. În ajunul Anului Nou, băieţii se duc cu uratul la fetele cele mari. Fetele care au fost urate de băieţi ştiu deja că o să fie luate la horă, de aceea, îi aşteaptă cu masa pli­nă de bucate, cu dulciuri. La joc merg şi bătrânii, ca să se uite şi să-şi aducă aminte de timpurile când erau şi ei tineri. Părinţii văd astfel cu cine dansează şi „priete­nesc” fiii sau fiicele lor.

 

Nord

 

Dacă o bună parte din tradi­ţiile din centrul Moldovei se re­găsesc şi în sud, dar şi invers, în nordul ţării un loc distinct revi­ne dramatizărilor populare, iar specifice pentru această regiune sunt reprezentaţiile „Malanca” şi „Ursul”. Acestea datează de seco­le şi sunt păstrate cu sfinţenie şi în prezent. Pentru unele sate, cel mai spectaculos obicei este „Ma­lanca”. Potrivit tradiţiei, o ceată de urători îmbracă un bărbat în haine femeieşti şi aceasta este „Malanca”. Scenariul reprezenta­ţiei include urături traditionale, dansuri ritmice, glume, urări spe­cifice sărbătorilor de iarnă. Tradi­ţia mai spune că „Malanca” este dedicată fetelor, dar în ultimul timp, alaiul care însoţeşte acest personaj merge pe la toate casele.

Un alt obicei practicat în une­le localităţi din nordul Moldovei este jocul numit „Ursul”. Speci­aliştii afirmă că acest ritual re­prezintă moartea anului vechi şi naşterea celui nou, anunţă înche­ierea unui ciclu şi renaşterea ve­getaţiei, a bunăstării şi a sănătăţii. Ursul, la fel ca şi Malanca, este un spectacol teatralizat. Astfel, pe lângă eroul principal – „Ursul” – alaiul este compus din cinci, şase sau mai mulţi băieţi mascaţi în diferite personaje. În această componenţă ei dansează şi cântă, urându-le stăpânilor casei la care merg numai lucruri bune.

Cu ursul umblă personaje cum ar fi moşneagul, baba, cumpără­torul, medicul şi toți aceștia joacă un spectacol. Unii cumpără, alţii vând, alţii simulează că împuşcă, dar până la urmă toţi dansează şi ies din casa gospodarului.

 

Masa de sărbătoare

 

Aceste tradiţii creează atmos-fera sărbătorilor de iarnă, dar ele sunt doar un element al Anului Nou şi Crăciunului. O atenţie de­osebită moldovenii acordă mesei de sărbătoare, care trebuie să fie plină de bucate alese.

Cina de Anul Nou este în multe case de frupt. Mâncarea principa­lă este carnea de porc, din care se face răcitură, friptură, pârjoale şi sarmale. Este chiar şi o zi specială când este sacrificat porcul pentru masa de sărbătoare. Aceasta este ziua Sfântului Ignat, marcată pe 20 decembrie, pe stil nou, sau pe 2 ianuarie – pe cel vechi.

Totodată, pentru colindători si urători sunt copţi colaci speciali. Sarmalele şi tradiţionala plăcintă nu lipsesc de pe masa moldoveni­lor din sudul ţării şi aceasta poate conţine şi un banuț. În seara Anu­lui Nou, plăcinta este feliată după numărul de persoane aşezate la masă şi cui îi revine partea cu bă­nuţul, acela va avea mai mult no­roc tot anul.

Unii dintre moldoveni, în spe­cial femeile, cred, în schimb, în superstiţiile legate de Ajun. Tra­diţia spune că atunci când gos­podinele vor pune cloşte pe ouă, acestea din urmă vor scoate pui în funcţie de numărul sarmale­lor gătite de Ajun. De asemenea, se spune că dacă primul care îţi păşeşte pragul în ziua următoa­re este bărbat, atunci în noul an o să ai în gospodărie mai multe animale de gen masculin, iar dacă este femeie – de gen feminin.

De menţionat că, până în anii 90 ai secoului trecut, multe din­tre aceste tradiţii şi obiceiuri nu erau practicate. Oamenii spun că ele erau interzise de către autori­tăţile sovietice. Acum, însă, aceste valori sunt promovate, respectate deopotrivă de vârstnici şi de tână­ra generaţie.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor